' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Potrivit reprezentanților INS, septembrie este a 15-a lună consecutivă de scădere a salariului real an/an. Raportat la septembrie 2025, câștigul salarial mediu net a crescut cu 5%. În septembrie, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net au fost înregistrate în activități de programare și activități de consultanță în tehnologia informației (13.513 lei) și în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (13.336 lei).
În luna septembrie 2026, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna august 2026, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de diviziuni CAEN Rev.3 au fost următoarele: cu 9,3% în activități de jocuri de noroc și pariuri; între 5,5% și 7,0% în activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune; înregistrări audio și activități de editare muzicală, depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, activități juridice și de contabilitate; între 2,5% și 5,0% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, activități de difuzare și transmitere de programe, agenții de știri și alte activități de distribuție de conținut, intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii, activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii.
Salariul brut din România crește mai rapid decât media UE. Însă taxarea muncii ne duce cu netul - salariul care intră efectiv în buzunar - la coada Europei, românii fiind depășiți la acest capitol, ultima oară, de Bulgaria, care are cele mai mici salarii brute din UE. Deși stă prost și la puterea de cumpărare a salariului, România reușește să depășească mai multe țări din regiune, relevă analiza Profit.ro.
Salariile brute din România au crescut în 2025 într-un ritm mai rapid decât media Uniunii Europene, continuând procesul de recuperare a decalajelor față de economiile europene.
Cu toate acestea, după plata taxelor și contribuțiilor sociale, România înregistrează cel mai mic salariu mediu net din UE, fiind depășită inclusiv de Bulgaria, țară care se află pe ultimul loc în clasamentul salariilor brute.
Salariul mediu anual brut, ajustat pentru angajații cu normă întreagă, a ajuns în România la 20.818 euro în 2025, în creștere cu 7,3% față de nivelul de 19.397 euro înregistrat în 2024.
În același interval, media Uniunii Europene a crescut cu 4,3%, de la 39.800 euro la 41.500 euro, arată o analiză Profit.ro.
Astfel, salariile din România au avansat cu trei puncte procentuale mai rapid decât media europeană. Ca urmare, raportul dintre salariul mediu din România și cel din UE s-a îmbunătățit de la 48,7% în 2024 la 50,2% în 2025.
Cu alte cuvinte, dacă în 2024 salariul mediu brut din România reprezenta mai puțin de jumătate din media europeană, în 2025 această proporție a depășit pragul de 50%.
Salariile aproape s-au triplat în zece ani
Recuperarea decalajelor salariale este vizibilă și pe termen lung. În 2015, salariul mediu anual ajustat din România era de 7.051 euro, comparativ cu 20.818 euro în 2025. Creșterea nominală cumulată în euro a fost de aproximativ 195%, ceea ce înseamnă că salariul mediu aproape s-a triplat într-un deceniu.
Ritmul de creștere a fost însă inegal. În 2020, salariul mediu anual era de 12.681 euro, iar în 2022 ajunsese la 15.064 euro. Ulterior, creșterile au continuat, până la 18.093 euro în 2023, 19.397 euro în 2024 și 20.818 euro în 2025.
În ultimii cinci ani, salariul mediu anual din România a crescut astfel cu aproximativ 64%, în termeni nominali, calculați în euro.
România rămâne și așa între statele cu cele mai mici salarii brute din UE
În pofida acestei evoluții, România continuă să ocupe unul dintre ultimele locuri în Uniunea Europeană după nivelul salariilor brute. În 2025, doar Bulgaria, cu 16.201 euro, Grecia, cu 18.772 euro, și Ungaria, cu 20.138 euro, au înregistrat valori mai mici.
România se situează și sub alte economii din Europa Centrală și de Est. Salariul mediu anual ajunge la 23.853 euro în Polonia, 25.755 euro în Cehia și 26.933 euro în Croația.
Diferențele arată că, deși România recuperează din decalaj, distanța față de economiile cu salarii mai ridicate rămâne considerabilă.
După plata taxelor, România coboară pe ultimul loc în Uniunea Europeană
Situația se schimbă atunci când sunt analizate salariile nete, respectiv banii care rămân efectiv angajaților după plata impozitelor și contribuțiilor sociale.
Dalariul mediu anual net pentru o persoană singură, fără copii, remunerată la nivelul salariului mediu, a fost în România de 13.877 euro în 2025, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană.
Bulgaria, care înregistrează cel mai mic salariu brut anual ajustat, depășește România în clasamentul veniturilor nete, cu 14.450 euro anual. Diferența este de 573 euro pe an, respectiv aproape 48 euro lunar, în favoarea angajatului bulgar.
Ungaria înregistrează un salariu mediu net anual de 15.432 euro, Polonia de 19.086 euro, iar Cehia de 20.901 euro.
Media Uniunii Europene ajunge la 29.954 euro anual, astfel că venitul net din România reprezintă aproximativ 46,3% din media europeană.
Fiscalitatea schimbă raportul dintre România și Bulgaria
În România, un angajat fără deduceri sau facilități fiscale plătește o contribuție de 25% la pensii, 10% la sănătate și un impozit pe venit de 10%, calculat după scăderea contribuțiilor.
În total, aceste obligații reprezintă 41,5% din salariul brut, ceea ce înseamnă că angajatul păstrează 58,5% din acesta.
În Bulgaria, contribuțiile sociale suportate de angajat sunt, în mod obișnuit, de 13,78%, iar impozitul pe venit de 10% se aplică după deducerea contribuțiilor. Pentru veniturile aflate sub plafonul de contribuții, angajatul păstrează astfel aproximativ 77,6% din salariul brut.
Diferența este vizibilă și dacă sunt analizate toate taxele și contribuțiile raportate la costul total al muncii, inclusiv cele suportate de angajator. Potrivit calculelor Tax Foundation Europe pentru 2025, povara fiscală asupra muncii reprezenta 42,79% din costul total în România, comparativ cu 34,91% în Bulgaria.
Prin urmare, deși România înregistrează salarii brute mai mari decât Bulgaria, sistemul de taxare reduce avantajul înainte ca banii să ajungă la angajați.
Cât putem cumpăra cu un salariu față de alții
După ajustarea la puterea de cumpărare, România urcă de pe ultimul pe locul 24 în UE. Diferențele dintre salariile nete se reduc atunci când sunt luate în calcul prețurile bunurilor și serviciilor din fiecare țară.
Salariul mediu anual net din România, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, ajunge la 22.098 PPS, unitate de calcul care permite compararea cantității de bunuri și servicii ce poate fi cumpărată în fiecare stat.
România ocupă astfel locul 24 dintre cele 27 de state membre, depășind Bulgaria (12.374 PPS), Ungaria (21.121 PPS) și Slovacia (21.361 PPS), dar rămânând imediat sub Croația (22.151 PPS) și Estonia (22.540 PPS).
Prin urmare, deși România are cel mai mic salariu mediu net din UE exprimat în euro, prețurile locale îi permit unui angajat plătit la nivelul salariului mediu să cumpere mai mult decât în trei alte state membre.
