În timp ce creșterile de taxe și reducerile de cheltuieli bugetare, în scop de consolidare fiscală, au afectat consumul anul acesta, anul următor este așteptată o revigorare graduală a investițiilor private, dar și a consumului, arată Comisia în prognoza economică de toamnă.
Estimarea de deficit pentru anul următor a rămas neschimbată, în timp ce pentru 2026 a fost redusă ușor, la 6%, în linie cu ținta asumată de către Guvern, relevă datele analizate de Profit.ro.
Astfel, pentru 2026, Comisia estimează acum o scădere economică de 0,3%, urmată de avans de 1,8% anul următor, ceea ce marchează o înrăutățire față de prognoza din luna mai, când anticipa pentru 2026 un avans al PIB de 0,1%, iar pentru 2027 o creștere de 2,3%.
Pentru 2028, an pentru care în mai nu a fost publicată prognoză, Comisia anticipează acum o accelerare ușoară a avansului PIB, la 2,2%.
În ce privește deficitul bugetar, pentru anul 2026, Comisia anticipează 6%, în ușoară scădere de la 6,2% cât preconiza în luna mai. Nivelul de 6% este în linie cu ținta ESA (standardul UE) asumat de către Guvern la început de an. Pentru 2027, prognoza CE a rămas neschimbată, la 5,8%, în timp ce pentru 2028, se estimează o scădere doar marginală, la 5,6%.
Pentru comparație, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a anticipat, în cea mai recentă estimare, utilizată pentru recenta rectificare bugetară, o scădere de 0,4% a PIB în 2026 și un avans de 1,7% în 2027.
"După o creștere moderată în 2025, economia României este așteptată să înregistreze o ușoară contracție în 2026, pe fondul impactului consolidării fiscale asupra consumului privat. Investițiile publice susținute prin PNRR s-au accelerat, compensând parțial cererea slabă din partea consumatorilor.
Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, însoțită de o revigorare graduală a investițiilor private, va impulsiona creșterea PIB-ului real până la aproximativ 2% în 2027 și 2028. Proiectul de gaze offshore „Neptun Deep” și o competitivitate mai bună a costurilor vor susține exporturile, contribuind la reducerea suplimentară a deficitului extern.
Rata șomajului este prognozată să scadă din nou pe măsură ce redresarea economică prinde avânt în 2027, iar inflația urmează să se tempereze după nivelurile ridicate înregistrate în 2026. Deficitul bugetar este estimat să se reducă de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% din PIB în 2028, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB va crește, ajungând la 64% până în 2028, întrucât deficitele bugetare continuă să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal", potrivit Comisiei Europene.
Prognoza economică de toamnă a Comisiei Europene pentru 2026 prevede o creștere a PIB-ului real al UE de 1,4% în 2026, un nivel mai ridicat decât cel prognozat în primăvară. Se preconizează că această creștere va continua, menținându-se la 1,4% în 2027 și ajungând la 1,5% în 2028. Rata anuală a inflației în UE este prognozată să atingă 3,3% în 2026 și 3,2% în 2027 – valori semnificativ mai mari decât cele estimate în primăvară – urmând apoi să scadă la 2,3% în 2028.
CE: Economia României va ieși din recesiune tehnică anul următor
În urma măsurilor necesare de consolidare fiscală, activitatea economică s-a redus în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026. Consumul privat s-a redus cu peste 2% pe fondul înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor, în timp ce o rată a inflației de aproape 10% a diminuat venitul disponibil. Investițiile private au fost frânate de o perioadă prelungită de instabilitate politică, incertitudine economică și creștere a costurilor energiei.
În a doua jumătate a anului 2026, se preconizează că activitatea economică se va stabiliza, datorită unei redresări graduale a cererii gospodăriilor, a unor exporturi reziliente și a unui nivel încă ridicat al formării brute de capital fix – parțial ca urmare a finalizării proiectelor din cadrul PNRR. Pentru întregul an 2026, se estimează o contracție a PIB-ului real de aproximativ 0,3%.
În 2027, scăderea inflației, alături de unele majorări ale pensiilor și ale salariilor în sectorul public, sunt estimate să susțină venitul disponibil real, sentimentul economic și consumul privat. Cu toate acestea, se preconizează că ritmul de creștere a formării brute de capital fix va încetini, pe măsură ce efectul investițiilor finanțate prin PNRR se va diminua.
În același timp, o absorbție mai ridicată a fondurilor de coeziune ale UE, precum și o stabilizare și redresare așteptată a investițiilor private – susținute de o încredere sporită datorată unei incertitudini politice mai reduse – sunt estimate să sprijine investițiile.
Per ansamblu, PIB-ul real este prognozat să crească cu 1,8% în 2027, accelerând ulterior la 2,2% în 2028. Pe fondul scăderii inflației, se anticipează o relaxare a politicii monetare pe parcursul orizontului de prognoză, ceea ce va crea condiții de finanțare mai favorabile și va susține expansiunea creditării.
Se preconizează că demararea exploatării gazelor naturale în cadrul proiectului Neptun Deep va susține creșterea PIB-ului real și va contribui la reducerea deficitului de cont curent, cu un impact mai pronunțat în 2028.
Pe parcursul orizontului de prognoză, deficitul de cont curent este estimat să scadă constant, ajungând la sub 6% din PIB în 2028.
Riscurile asociate prognozei de creștere sunt orientate în sens negativ. O eventuală reapariție a instabilității politice ar putea îngreuna consolidarea fiscală pe termen mediu și ar putea afecta încrederea și investițiile private. În plus, incertitudinile privind cererea externă – în special în sectorul auto – precum și îngrijorările legate de prețurile ridicate la energie rămân provocări pentru sectorul prelucrător.
Creșterea șomajului și moderarea creșterii salariilor
Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025, pe fondul unei activități economice temperate. Scăderea gradului de ocupare, care a dus la o creștere a ratei șomajului, este de așteptat să continue și în 2026.
Se estimează că rata șomajului va atinge un nivel maxim de aproximativ 6,7% în 2026, urmând să scadă treptat pe parcursul orizontului de prognoză, pe măsură ce activitatea economică își revine.
În urma înghețării salariilor în sectorul public pe o perioadă de doi ani (2025 și 2026), creșterea salariilor nominale a încetinit rapid, în timp ce salariile reale au scăzut în acești ani. Se preconizează că moderarea creșterii salariilor va continua pe parcursul orizontului de prognoză, menținând la un nivel scăzut creșterea costurilor reale unitare cu forța de muncă și susținând competitivitatea externă.
Scădere prelungită a inflației
Inflația a accelerat în a doua jumătate a anului 2025, fiind impulsionată de majorarea TVA-ului și a accizelor, precum și de eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică pentru gospodării. Creșterea prețurilor a fost accentuată și mai mult în 2026 de saltul cotațiilor internaționale ale petrolului și de seceta severă care a afectat piața energiei electrice.
Se estimează că rata medie a inflației (măsurată prin IAPC) va urca la 7,9% în 2026, față de 6,8% în 2025.
În pofida unei scăderi treptate a prețurilor internaționale la petrol, se preconizează că presiunile inflaționiste subiacente se vor atenua lent în 2027, menținând rata medie a inflației IAPC la 4,4% – un nivel situat peste intervalul-țintă al băncii centrale (2,5% ± 1 punct procentual). Introducerea sistemului ETS2 în 2028 este de așteptat să încetinească procesul de dezinflație, rata medie a inflației IAPC urmând să scadă doar până la 3,8%.
Deficitul bugetar va rămâne ridicat
Se estimează că deficitul guvernamental al României va scădea la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Această evoluție reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului 2025, precum și controlul strict al execuției bugetare de până acum în acest an. Cheltuielile curente, ca pondere în PIB, urmează să scadă cu aproximativ 1 punct procentual din PIB în acest an, pe fondul înghețării în termeni nominali a pensiilor și a salariilor din sectorul public. În ceea ce privește veniturile, aplicarea majorărilor de taxe și impozite adoptate în 2024 și 2025 (TVA, impozitarea proprietăților, contribuția pentru sănătate) va duce la o creștere a veniturilor cu 1,2 puncte procentuale din PIB.
Pentru anul 2027, se preconizează o scădere a deficitului la 5,8% din PIB, datorită menținerii controlului asupra cheltuielilor curente și a reducerii cheltuielilor publice de capital după finalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), în special a componentei de granturi.
Cheltuielile pentru apărare vor crește pe parcursul orizontului de prognoză, de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028, fiind susținute prin împrumuturi în cadrul programului SAFE. Se estimează că datoria guvernamentală va crește de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 64% din PIB în 2028, evoluție determinată, în principal, de deficitele primare guvernamentale ridicate și de plata dobânzilor.






















