Deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB în 2024, aproape de recordul atins în anul Marii recesiuni globale, în 2009, respectiv peste nivelul din primul an de pandemiei Covid-19, în 2020. Execuția bugetară la 5 luni arată un deficit de 3,4% în termeni cash, egal cu cel din aceeași perioadă a anului trecut, având în vedere că multe dintre cheltuielile angajate anul trecut sunt fixe, cum ar fi cele cu salariile bugetarilor și cu pensiile majorate. Deficitul ar fi trebuit să scadă la 7% în acest an și să revină într-un termen de 7 ani la sub 3%, un scenariu generos agreat cu Comisia Europeană, care a deraiat însă din primul an.
Noul guvern format din larga coaliție PSD-PNL-USR-UDMR a anunțat o serie de măsuri, în condițiile derapajului fiscal și al pericolului retrogradării ratingului suveran la categoria nerecomandată investițiilor (junk), având în vedere perspectiva negativă primită de România de la agențiile de rating, precum și a posibilității ca Bruxellesul să taie anumite fonduri europene, ca urmare a neîndeplinirii angajamentelor asumate pentru redresarea finanțelor publice.
Impactul măsurilor este de 0,6 puncte procentuale din PIB în 2025, aproape exclusiv pe creșteri de venituri – adică de taxe, și de 3,75 puncte procentuale din PIB în 2026, când impactul va fi mai mare din tăierile de cheltuieli.
„Deși obiectivul de deficit de 7% din PIB pentru 2025 nu va fi atins și un nivel al deficitului peste 8,0% din PIB pare mai probabil, considerăm că măsurile fiscale anunțate sunt suficiente pentru a evita o retrogradare și pentru a menține accesul la fondurile UE”, arată un raport UniCredit Bank România, semnat de economiștii Anca Negrescu, Iulia Corlănescu și Alexander Ragea.
UniCredit estimează că inflația va crește cu 3 puncte în următoarele 12 luni și va ajunge la 8% la finele anului, ca urmare a taxelor pe consum, față de 5% cât prognoza anterior. Inflația ar putea reveni aproape de 3,5% - la limita de sus a țintei BNR – la finele anului viitor, dacă nu vor exista creșteri suplimentare de TVA și șocuri pe partea ofertei, arată cred economiștii.
„Povara ajustării fiscale este distribuită între sectoare și considerăm că măsurile propuse nu vor fi recesionare, deși este probabil să tempereze consumul și investițiile. În același timp, dacă s-ar stabili că majorările TVA și accizelor nu pot fi evitate, acestea ar trebui implementate cât mai curând posibil, având în vedere impactul lor asupra inflației”, arată economiștii UniCredit.
„Având în vedere că sunt vizate mai multe sectoare, există o nemulțumire larg răspândită față de măsurile anunțate, mai multe categorii afectate protestând deja sau amenințând cu proteste sau greve””, completează economiștii.
Strângerea politicii fiscale este așteptată să afecteze negativ consumul și investițiile, și UniCredit arată că se așteaptă ca economia să crească cu doar 1% în acest an (față de 1,9% în prognoza anterioară) și cu 1,8% în 2026 (față de 2,6% în prognoza precedentă), cu una intre cele mai reduse viteze din regiunea Europei Centrale și de Est, după ce anul trecut a crescut de asemenea mult sub potențial, cu doar 0,8%. O accelerare ar putea veni din 2027, pe fondul reformelor din sectorul public și al corectării dezechilibrelor.
Amintim principalele decizii care intră în vigoare de la 1 august: creșterea TVA cu 2 puncte procentuale la 21% pentru cota standard și la 11% pentru cota redusă și cu 6 puncte procentuale pentru a doua cotă redusă (care este eliminată) până la 11%; creșterea accizelor cu 10% (carburanți, electricitate, alcool, tutun, produse zaharoase); creșterea taxei pe bănci de la 2% la 4% din venituri; introducerea unei contribuții de sănătate de 10% din pensiile de peste 3.000 de lei; taxarea suplimentară a jocurilor de noroc.
Pe partea de cheltuieli, de la 1 iulie a fost plafonat sportul pentru condiții vătămătoare de muncă. Urmează să scadă de la 1 august și indemnizațiile pentru concediile medicale, vor fi eliminate unele burse de merit.
De la 1 ianuarie 2026 urmează majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%; creșterea taxelor pe proprietate; dublarea taxei pe drumuri; înghețarea salariilor și beneficiilor sociale.
UniCredit estimează că BNR nu va mai reduce dobânda cheie în acest an, având în vedere inflația ridicată.
