Cei trei candidați din afara sistemului politic instituțional din SUA, libertarianul Gary Johnson, ecologista Jill Stein și independentul mormon Evan McMullin, ar putea profita de imaginea proastă de care beneficiază favoriții Hillary Clinton și Donald Trump în rândul electoratului și obține cel mai bun scor al unor outsideri în istoria alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii (SUA).
Libertarianul Gary Johnson este cotat de ultimele sondaje de opinie cu 6%, ecologista Jill Stein cu 2%, în timp ce mormonul Evan McMullin are șanse reale să câștige alegerile în statul său, Utah, ceea ce ar reprezenta o altă premieră în istoria alegerilor din SUA din ultimii 50 de ani: pentru prima dată din 1968 când un candidat care nu face parte din cele 2 principale partide obține un Colegiu Electoral.
Cu toate acestea, oligopolul celor două partide (republican și democrat) rămâne dificil de combătut, sistemul de vot de tip majoritar (winner takes it all) și nu proporțional, favorizând în continuare candidații celor două mari partide.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
CITEȘTE ȘI INFOGRAFIC Trump vs Clinton: Candidatul populist vs candidatul sistemului Ultima dată când un candidat care nu făcea parte din establishment a obținut un scor decent a fost în 2003, când avocatul drepturilor consumatorilor, susținut de ecologiști, Ralph Nader, a strâns 3% din votul național.
Libertarianul Gary Johnon ar dubla putea dubla acest scor, fiind cotat de sondajele de opinie cu procentaje mai mari de 10% în unele state.
Este însă acesta un fenomen pe termen lung, menit a destabiliza cele două partide importante, sau doar unul conjunctural, care are legătură cu nemulțumirea electoratului în legătură cu candidații desemnați de Partidul Republican și de cel Democrat?
CITEȘTE ȘI Clinton vs Trump: Protecționism luminat vs populism economic Potrivit unui sondaj Gallup din septembrie, citat de The Wall Street Journal, americanii privesc cu ochi buni ideea apariției unei alternative, nu mai puțin de 57% dintre aceștia susținând că este nevoie de un al treilea partid important pe scena politică a SUA. În plus, în ultimii ani a crescut și numărul de votanți care se autodefinesc drept independenți, chiar dacă în cele din urmă aceștia înclină să voteze tot cu unul dintre cele două partide oligopoliste. Partidul Libertarian, înființat în 1971 (și care pledează pentru o combinație de politici de reducere a statului și de promovare a drepturilor civile, cu accent pe libertatea individuală, atât economică, cât și socială) pare a fi principalul candidat la poziția de viitor partid important, fiind singurul partid din SUA care crește în preferința electoratului. Celelalte partide (republican, democrat, ecologist și constituțional) se află într-o relativă decădere în rândul simpatizanților.
Inerția este însă mare și ca urmare a tradiției din SUA, care a avut întotdeauna un sistem cu 2 partide mari: la început au fost Federaliștii și Partidul Democrat-Republican, apoi Whig-ii și Partidul Democrat, pentru ca în prezent să se ajungă la republicani versus democrați. Niciodată în istoria SUA, vreun candidat din afara sistemului bipartidic nu a câștigat alegerile, deși unii au jucat roluri importante în desemnarea câștigătorului.
CITEȘTE ȘI Clinton vs Trump: Poziții divergente pe tema relației cu Rusia și a majorării cheltuielilor militare ale aliaților din NATO Șefa de campanie a lui Nader, din 2000, Theresa Amato, susține că obstacolele împotriva candidaților din afara sistemului rămân considerabile: accesul limitat la dezbaterile televizate, condițiile de candidare mult mai dificle, scepticismul media, care nu vrea să aloce spații editoriale acestora și, cel mai important, sistemul de finanțare a campaniei electorale, care favorizează marile partide.
Cu toate acestea, un rezultat bun al Partidului Libertarian (sau al celui Ecologist) în mai multe state le-ar facilita accesul la viitoarele alegeri. Dacă unul dintre cele 2 partide vor obține mai mult de 5% din votul popular, candidatul lor la viitoarele alegeri ar deveni eligibil pentru finanțarea publică a campaniei sale electorale următoare.
