Guvernatorul Băncii Naționale a României spune, din nou, că instituția pe care o conduce este pregătită să preia și atribuțiile de protecție a consumatorului de servicii financiar-bancare de la ANPC. Isărescu spune că aceste atribuții ar trebuie să fie acoperite de o nouă Direcție în interiorul BNR, care să se afle eventual și în altă clădire, pentru că supravegherea bancară pe care o face acum are cu totul alte obiective decât protecția debitorilor.
Isărescu cerea, în toamna anului trecut, în mod oficial Parlamentului ca protecția consumatorilor de servicii financiar-bancare să fie preluată de BNR, însă până acum nu a apărut un proiect de lege în acest sens, în care banca centrală să înlocuiască Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în ceea ce privește serviciile financiar-bancare.
Guvernatorul spune, că BNR a căpătat de-a lungul timpului mai multe atribuții, și pe unele dintre ele nu și le-a dorit, cum ar fi cea de supraveghere bancară, mai ales că inițial nu a avut puteri suficiente de intervenție. Declarațiile lui Isărescu sunt făcute într-o conferință cu tema „Rolul băncilor centrale în economiile contemporane: dincolo de stabilitatea prețurilor”.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
“În urmă cu 20-30 de ani o asemenea temă era ca fluieratul în biserică. Se considera că dacă ai stabilitatea prețurilor, ai de toate”, spune Isărescu.
”Între timp, datorită unui foarte bun profesionist și abil ministru de justiție, Valeriu Stoica, am întărit funcția de supraveghere. Pentru că anterior legea noastră îi cam mângâia pe credit pe conducătorii băncilor, dacă făceau prostii. Și în multe bănci, crizele din anii 90, au venit din interior. Băncile au fost furate de acționari și de conducători, și nu aveai ce să le faci”, Spune Isărescu. ”Dacia Felix, Credit Bank, să dau doar două exemple”, adaugă el.
Isărescu spune că inițial a vrut să scape de supravegherea prudențială a băncilor, pentru că nu se mai putea ocupa de politica monetară din cauza discuțiilor despre bănci.
”Am mutat Supravegherea în altă clădire, cu speranța că o să scap de ea și o să se ocupe altcineva de ea. M-am bucurat când am căpătat putere și am putut să rezolvăm prin '99 crizele mari cu Bancorex, cu Banca Agricolă, datorită ajutorului pe care ni l-a dat Guvernul de atunci și Ministerul Justiției prin îmbunătățirea legislației. Și până la urmă am acceptat că lumea se schimbă și de la o restrângere a funcțiilor băncilor centrale s-a ajuns la o extindere”, spune Isărescu.
Direcția de Supraveghere, condusă de Nicoale Cinteză până acum câțiva ani și acum de Adrian Cosmescu, funcționează într-o clădire pe Lipscani, aproape de sediul central al BNR.
BNR a înființat și o Direcție de Stabilitate financiară, condusă până recent de Eugen Rădulescu.
”Stabilitatea financiară a ajuns obiectiv al băncilor centrale, dar nu în interior. În UE s-a ajuns la crearea unor comitete de stabilitate financiară”, spune Isărescu.
Pe de altă parte, BNR nu s-a ocupată de protecția consumatorilor de servicii financiare, deși unii au înțeles că ar fi printre prerogativele BNR, subliniază isărescu.
”Confuzia între supraveghere bancară și protecția consumatorilor, după criza din 2007-2009, și mai ales după criza francilor elvețieni, a luat o amploare deosebită”, spune guvernatorul.
”Protecția consumatorilor e chiar conflictuală cu protecția băncilor. Că acolo pe cine protejăm, în esență, când protejăm băncile? Protejăm micii depunători, că ăia sunt cei mai neprotejați. Și sunt și mulți! Când ai o criză bancară... în România ai 10 milioane de mici depunători, la o criză bancară trebuie să-i acoperi”, spune el.
Isărescu spune că persistă ideea că BNR trebuie să aibă grijă și de debitori, chiar dacă atribuțiile sunt la ANPC, care u are însă specialiști.
”A apărut această Autoritate Națională de Protecția Consumatorilor, și în ea o subdiviziune de protecție a consumatorului de servicii financiare. Una e să protejezi consumatorul de alimente, alta e să protejezi consumatorul de credite. O altă profesiune, alți specialiști”.
”Sunt câteva țări, Cehia, care au luat în cadrul băncii centrale protecția consumatorului. Dacă se va lua o astfel de decizie, va fi o direcție total separată. Părerea mea, să se numească și altfel, să nu se numească supraveghere, să ieșim din confuzia asta, cu supravegherea care se poate ocupa și de una și de alta”, insistă Isărescu.
În timp ce protecția consumatorilor urmărește să-l apere pe debitor, supravegherea prudențială urmărește să strângă debitorul să returneze banii împrumutați, subliniază Isărescu. ” Cel de la supraveghere chiar spune ia banii înapoi, nu sunt banii tăi, sunt banii deponentului. Du-te și strânge-l pe debitor, pe cel care a luat credite, și i-ai banii înapoi”.
”Părerea mea este că trebuie direcții total separate, chiar în clădiri total separate... să mai găsim o clădire pe aici”, adaugă el.
Guvernatorul mai adaugă că nu banca centrală s-a răzgândit în ceea ce privește preluarea de prerogative noi, ci că s-a răzgândit lumea, și acesta nu este un unicat.
”Stabilitatea prețurilor nu era la 1900 între prerogativele băncii centrale, pentru că inflația era scăzută, fiind asigurată de etalonul aur”, spune Isărescu.
Între timp, după hiperinflația din timpul Republicii de la Weimar și mai apoi, după căderea sistemului Breton Woods, țintirea inflației a intrat între obiectivele băncilor centrale. ”Suntem și acum la începutul unui ciclu, nu știm unde se va ajunge”, spune Isărescu.
”Dacă, în România, atât Executivul, dar mai ales Legislativul, va lua o decizie, suntem pregătiți să ne ocupăm și de protecția consumatorului de servicii financiare, în altă parte decât direcția de Supraveghere, dar numai într-o bază legală clară!”, adaugă Isărescu.
Ideea ca BNR să preia această funcție este susținută și de Valeriu Stoica, într-o intervenție în cadrul conferinței.
Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției, parlamentar PNL și avocat al băncilor în mai multe litigii cu consumatorii, spune că starea litigioasă dintre consumatori și bănci este alimentată constant.
Stoica acuză populismul, dar și ”un deficit intelectual”, care există atât în rândul consumatorilor, cât și al profesioniștilor, precum și ”un deficit de reprezentare” în rândul autorităților de reglementare și supraveghere, care în unele cazuri nu sunt neutre.
”Sunt instituții receptive la discursuri populiste”, spune Stoica, care nu a precizat la ce instituții se referă.
Recent, ANPC a amendat băncile pentru calculul ratelor la credite în sistemul de anuități.
BNR, în schimb, crede Stoica, are avantajul competenței și neutralității și reglementarea și supravegherea nu ar fi ”susceptibile la murmurul populismului”.
