”Ministerul Public este provocat, acum, să preia din dezbaterea publică și să clarifice judiciar, la rece, o problemă fierbinte”, consideră Lazăr, care cere demararea unor anchete care să clarifice toate aspectele ridicate în dezbaterea publică.
Lazăr este în prezent profesor universitar la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și a fost procuror general între aprilie 2016 și aprilie 2019.
”Sistemul de justiție este sistemul imunitar al statului. Dacă acest sistem este nefuncțional nu există justiție, iar în lipsa ei se instalează haosul. Alternativele sunt: justiția sau haosul”, a transmis, duminică, fostul procuror general Augustin Lazăr, scrie News.ro.
Acesta se referă la documentarul Recorder și dezbaterea care a urmat, apreciind că ”expun o radiografie a declinului independenței justiției românești încă din legislatura 2017-2020, urmarea unei voințe politice duplicitare, restauratoare a sistemului oligarhic”.
”Este de observat strategia subtilă a măsurilor restaurative, salvatoare pentru politicienii și finanțatorii lor implicați în proceduri judiciare (deciziile CCR, ordonanțele de urgență, dezincriminarea discretă a abuzului în serviciu și a conflictului de interese etc). Pentru salvarea intereselor de grup măsurile au modificat și alterat rapid cadrul normativ al aderării la Uniunea Europeană.
După abrogarea OUG nr. 13/2017, politicienii aflați la putere au lansat un insidios «proiect T – zero, restabilirea păcii sociale: România dialogului» (do ut des: pace socială c/a impunitate). A fost indicat public un mic grup, obedient, din justiție, cu legături în mediul politic, cunoscut în media ca «CSM-ul nevestelor». În schimbul sinecurilor și asigurării impunității, grupul a acceptat cooperarea, a susținut formularea proiectelor contrareformei restaurative, a făcut prozelitism și, treptat, ar fi preluat controlul justiției”, a transmis Augustin Lazăr.
Potrivit acestuia, prin rolul său constituțional, ”Ministerul Public este provocat, acum, să preia din dezbaterea publică și să clarifice judiciar, la rece, o problemă fierbinte”.
”Aceasta privește legăturile posibile între șirul soluțiilor discutabile -de stingere suspectă a acțiunii penale -, dispuse în dosarelor marilor corupți și pozițiile pe care membrii grupului și prozeliții lor le ocupă în instituțiile statului”, a mai transmis Lazăr.
Acesta afirmă că procurorii au știința profesională, iar instituția lor are rolul constituțional de apărătoare a ordinii de drept [art. 131 alin.(1) din Constituția României] - “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor”.
”Rolul procurorilor competenți este de a afla adevărul despre faptele rețelelor de corupție organizată, denunțate în dezbaterea publică”, a mai transmis fostul procuror general.
Augustin Lazăr se referă și la contrareforma judiciară, care este frâna anticorupției în justiție.
”În anul 2018, când anticorupția funcționa, ocupantul fotoliului de ministru al justiției a declarat public că «justiția scârțiie», apoi a declanșat proceduri de revocare a procurorului șef al DNA și a procurorului general al României pentru opoziția la contrareformă și apărarea publică a independenței justiției. Prin ordonanțe de urgență succesive - care, conform rapoartelor MCV, «au stârnit reacții extrem de negative»- s-a înfăptuit rapid contrareforma restaurativă. Apoi, cu mici retușuri, ea a fost consacrată în legile justiției din 2022, prezentate ca o mare realizare în contextul imprudent al ridicării MCV”, mai scrie Augustin Lazăr.
Acesta afirmă că, între altele, a fost eliminată competența structurii specializate DNA în materia urmăririi anticorupție a magistraților și înlocuită cu Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (independentă de Ministerul Public!).
Ea a fost desființată apoi urmare ineficienței și a recomandărilor europene și transformată în serviciul de anchete speciale.
”Acest serviciu poate fi încadrat (uimitor control neconstituțional al anchetei) doar cu procurori având avizul strict al CSM (!), majoritar compus din judecătorii în discuție. În contextul controlului sever, cu multe respingeri, este lipsit de resurse umane și practic lipsit de activitate, fără dosare privind judecători și procurori corupți”, a mai transmis Lazăr.
Acesta se referă și la faptul că asociațiile magistraților ”au criticat renunțarea la meritocrație, la concursul pentru ocuparea unor funcții, amintind obligația asumată de România, la momentul aderării, de a crea un corp al magistraților recrutat exclusiv pe criterii de performanță” – ”În ciuda angajamentelor luate în fața Comisiei Europene, se mențin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaționale în ultimii ani” (Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Inițiativa pentru Justiție).
De asemenea, Augustin Lazăr se referă la blocarea și mimarea înfăptuirii justiției.
”Restaurarea situației anterioare reformelor judiciare de aderare la UE a blocat și mimat înfăptuirea justiției: în mii de dosare a survenit prescripția răspunderii penale, iar sute de milioane de euro au rămas nerecuperate de statul român după stingerea acțiunii penale (care deși lipsesc bugetului României, nu sunt imputate nimănui). Public, fenomenul a fost înțeles ca o «reciclare/albire» a marilor corupți și o amnistie mascată”, a mai transmis fostul procuror general.
Potrivit acestuia, sub ochii uimiți ai românilor, ”o artă creativă de eliminare a probelor și de speculațiuni judiciare a fost dezvoltată de avocații inculpaților corupți”.
”Ea a fost constant și suspect admisă în jurisprudența exotică a anumitor judecători, producând reacții publice extrem de negative. Culmea realizărilor creative a fost exercitarea căilor de atac extraordinare, iar pe interpretarea acelorași probe, anularea a numeroase decizii de condamnare definitivă. Unele chiar după executarea pedepselor, Statul român fiind obligat la daune pentru pretinse erori judiciare. Văzând restaurarea, cunoscătorii domeniului au un exasperant sentiment «déjà vu», al dezmățului judiciar din perioada 2000-2004”, se mai arată în materialul semnat de Augustin Lazăr.
Potrivit acestuia, cunoscătorii domeniului știu ceea ce urmează să se întâmple, inclusiv pierderea încrederii publice în justiție ca serviciu public strategic.
”Ilustrând această stare de spirit, chiar Vicepreședintele CSM declara public: ”«Justiția română este un paradis al infractorilor!»”.
”Mecanisme judiciare suspecte și represalii asupra magistraților onești. Media a semnalat că adeseori, prescripția răspunderii penale a survenit în urma adoptării unui mecanism repetitiv de evitare abuzivă a aplicării legii penale și a principiului repartizării aleatorii. Acesta consta în destructurarea completurilor de judecată înaintea pronunțării și reluarea cercetării judecătorești, interpretând forțat standardele CEDO; cu dosare prescrise imputabil, pe masa judecătorilor”, se mai arată în materialul semnat de către Augustin Lazăr.
Acesta se referă la investigațiile media care ”denunță un tipar de conduită judiciară ilicită prin care marile dosare de corupție sunt «îngropate» în mod sistematic prin aceste mecanisme repetitive, inclusiv cu modificarea legislației”.
”S-au mai semnalat alte tipare de conduită abuzivă cuprinzând serii de acțiuni disciplinare și de excluderi din magistratură pentru magistrații cu conduită demnă, independentă (ținuți ocupați), care au fost infirmate apoi de Înalta Curte de Casație și Justiție în calea de atac. Reacția în serie și vizibil disproporționată a CSM nu a fost analizată decât în media”, a mai declarat Augustin Lazăr.
Potrivit acestuia, documentarul, inclusiv magistrații intervievați (susținuți de sute de alți magistrați), denunță fapte concrete de corupție judiciară organizată, care au cauzat soluții nelegale și netemeinice, indicând dosarele, actele ilegale efectuate și probele aferente.
”Analizele media sugerează ipoteza investigativă a unui «Pact cu diavolul: avantaje/promovări c/a impunitate/reciclare». Denunțurile acreditează ipoteza alterării legilor justiției ca rezultat al unei «înțelegeri murdare», prin avocați, între politicieni implicați penal și un mic grup de magistrați obedienți, dar influenți (implicați și în proiectul legilor contrareformei)”, arată fostul procuror general.
El crede că aceste cazuri se impun a fi investigate urgent, iar legile justiției corectate cu prioritate.
”Dată fiind gravitatea fără precedent a situației și pericolul survenit pentru siguranța statului, magistrații solicită inclusiv o cooperare salvatoare, loială, a voinței de stat exterioară sistemului judiciar. În acest context fără precedent, pentru clarificarea judiciară a problemelor este obligatorie sesizarea din oficiu a procurorilor competenți și declanșarea unor anchete de anvergură cu alocarea resurselor necesare de specialitate, inclusiv cu suportul informațional calificat al operatorilor abilitați conform legii”, este de părere fostul procuror general.
El apreciază că obiectul anchetelor vizează verificarea tuturor suspiciunilor rezonabile privind circumstanțele, autorii și probele necesare aflării adevărului cu privire la practicile de corupție organizată denunțate în dosarele citate.
”Pacea socială este dependentă de voința și de capacitatea pregătirii justiției pentru rolul său”, își încheie Augustin Lazăr aprecierile.
