' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
El consideră că trebuie intervenit și asupra modului în care aceste competențe sunt aplicate în viața reală sau în zona profesiilor viitorului, pentru că nu pregătim elevii pentru astăzi, ci pentru 5-10 ani de acum înainte, când ei vor ajunge în câmpul muncii.
Ministrul interimar al Educației arată că sunt mai multe cauze pentru rezultatele slabe ale testelor PISA.
"Ele sunt identificate și prin analiza datelor, fie că vorbim de testele PISA, fie că vorbim de alte evaluări pe care le facem la nivel național și internațional. În primul rând, vorbim de acest 50%, ca și cum ar fi o surpriză, dar dacă ne uităm la Evaluarea Națională din 2024, pentru că această evaluare PISA s-a desfășurat în 2025, în cea mai mare parte cu elevi care erau în clasa a VIII-a în 2024, când ne uităm la Evaluarea Națională, constatăm că, de fapt, pe lângă cei 30% la matematică, care au luat sub nota 5 la Evaluarea Națională, mai sunt aproximativ 20% care fie nu s-au prezentat, fie nu finalizează în clasa a VIII-a, dar o parte dintre ei, sigur că îi regăsim în clasa a IX-a și au fost testați.
De aceea, noi ne-am reorientat cu Evaluarea Națională asupra celor 150 de mii care au participat, dar ei, de fapt, erau 180 de mii în acea generație și 175 de mii dintre ei au fost luați în calcul pentru eșantionarea care s-a făcut la PISA. Deci, o să observați că există o anumită similaritate în rezultate, chiar dacă cele două testează lucruri diferite. Și e important să spun acest lucru, pentru că înainte de a ști să aplici, trebuie să știi. Ori, ce ne arată Evaluarea Națională este că aproape jumătate dintre elevii României, dacă vorbim de matematică, aproximativ jumătate la limba și literatura română, nu știu", a declarat ministrul, la Radio Iași.
Mihai Dimian a precizat că "o altă parte, mai mică, dintre cei care știu, nu știu să aplice".
"Deci avem de intervenit asupra acestei cunoașteri generale și a competențelor pe care le dezvoltăm și avem și de intervenit asupra modului în care aceste competențe sunt aplicate în viața reală sau în zona profesiilor viitorului, pentru că acesta este un alt aspect pe care trebuie să îl discutăm. Nu pregătim elevii pentru astăzi, ci pentru 5-10 ani de acum înainte, când ei vor ajunge în câmpul muncii. Și cred că trebuie intervenit la fiecare palier", a subliniat ministrul în interviu.
Potrivit lui Mihai Dimian, "cea mai mare provocare pe care o avem este că elevii nu știu".
"Nu știu pentru că fie unii dintre ei nu participă cu adevărat la procesul educațional, au multe absențe, fie nu sunt motivați să învețe, fie sunt motivați, dar așa cum aminteați poate sunt anumite dificultăți în anumite zone cu acoperirea cadrelor didactice într-un mod adecvat și aici cu siguranță trebuie intervenit. Dar, noi avem de fapt mai multe cauze care conduc în final la o evaluare, la o pregătire mai slabă a elevilor noștri și ulterior apare această problemă a aplicării acelor noțiuni în viața reală", explică ministrul, el arătând că, în ceea ce privește programa școlară, ea trebuie să fie mai bine adaptată.
"Se poate face această revizie în limita de 15%, trebuie să facem în cadrul programei actuale mai multe exerciții practice, aplicate în viața reală, orientate către viitor, trebuie să digitalizăm mai mult și să implicăm elevii și în aceste zone de testări digitale" mai arată Mihai Dimian.
El s-a referit și la exigența profesorilor
"Nu putem ajunge cu elevi care au media 5 la clasa a VI-a, a VII-a, a VIII-a la Matematică, să obțină o notă de 2 sau de 3 la Evaluarea Națională la această disciplină. Înseamnă că trebuie crescută exigența și prin această exigență și elevii respectivi să fie motivați să învețe mai bine", a afirmat ministrul, arătând că împreună cu familiile lor trebuie să se lucreze la acest lucru.
"Vorbeam despre faptul că timpul petrecut de elevi în școală, în acest proces care este evaluat la o perioadă de 9 ani, în care elevul învață și la final îl testezi, ei, această perioadă, în acord cu raportul OECD, totalizează în România 6.000 de ore. Media țărilor OECD este 7.600 de ore. Drept urmare, 1.600 de ore, iată, sunt în altă pregătire în țările OECD, nu se află la noi. De aceea, nu spun să extindem programa, dar cel puțin în acest an, anul viitor, să ne orientăm mai mult cu Școala Altfel, către ceea ce trebuia să fie Școala
Altfel, adică a face probleme aplicate în viața reală, nu a adăuga conținut la disciplina respectivă, ci a lua acel conținut și a-l prezenta într-o altă formă. Să-i motivăm pe elevi să facă probleme practice, să dăm teste într-un format digital", a dat exemplu ministrul.
Mihai Dimian a mai afirmat că Școala Altfel și Săptămâna verde nu trebuie scoase.
"Nu, nu scoatem. Fiecare oră să se desfășoare după programul normal, orarul rămâne același, dar în cadrul orelor respective faci aplicații în viața reală, lucrezi la elemente în care să te pregătești pentru profesiile viitorului sau motivezi elevii să învețe, dai teste în format digital, utilizezi laboratoarele de știință dezvoltate, utilizezi laboratoarele inteligente dezvoltate în această perioadă. Avem 2.500 de laboratoare de știință care au fost dezvoltate în acest an, ele trebuie puse în practică. Avem 1.300 de laboratoare inteligente, cu realitate virtuală. Aceste infrastructuri trebuie utilizate", a afirmat el.
Ministrul a anunțat că va veni cu o informare și cu instrucțiunile aferente în această săptămână sau săptămâna viitoare și cu acest plan de măsuri.
Despre orele remediale, ministrul a subliniat că, atunci când vorbea despre faptul că ceilalți au 1.600 de ore în plus, înseamnă că elevii care au nevoie de o anumită activitate remedială, trebuie să le ofere posibilitatea să o facă.
"Este o altă măsură, aceea a activităților remediale. La învățământul primar este introdusă deja, dar trebuie orientată către cei care într-adevăr au nevoie. Pentru că dacă vă veți uita, veți constata că tot elevii cu calificative bune participă la aceste activități remediale desfășurate de învățători, și nu cei care au cu adevărat nevoie. Și avem lucruri de îmbunătățit în ceea ce privește această participare", a subliniat ministrul.
Potrivit ministrului, este nevoie fie de integrarea acestor ore remediale în norma de bază, fie de o plată sub forma unor ore suplimentare, sau un personal suplimentar care susține aceste activități, sub coordonarea profesorilor titulari de la disciplinele respective.
Mihai Dimian a mai declarat că, în opinia sa, "există o anumită discrepanță între ceea ce evaluăm la Evaluare Națională și profilul pe care un elev alege să-l urmeze în continuare".
"Pe lângă tipul de evaluare, adică introducerea unor elemente, să spunem, mai apropiate de viața reală sau de profesiile viitorului în cadrul Evaluării Naționale, pe lângă reforma în sine a celor două, consider că dacă cineva dorește să urmeze un profil de Științe, de exemplu, și a demonstrat în școala generală competențe, cunoștințe și o pasiune pentru chimie, pentru biologie, atunci nu-i limitez această dorință a lui de a studia Științele naturii pentru că a luat o notă mai mică la limba și literatura română. În momentul de față se întâmplă lucrul acesta. Sau sunt copii pasionați de istorie și geografie și nu pot ajunge în clasa dorită pentru că, la fel, au o notă mai mică la matematică", a arătat ministrul.
Dimian a precizat că, "adăugând poate o probă suplimentară la alegere și revăzând aceste ponderi în funcție de profilul pe care elevul dorește să-l urmeze la liceu, putem potrivi mai bine scorul, media cu care elevul intră în această competiție, cu pregătirea lui, profilul lui și cu profilul pe care dorește să-l urmeze".
Ministrul anunță că va începe și o analiză a programelor școlare.
"La liceu toate programele școlare au fost modificate, revizuite, adaptate și în acest an s-au aprobat 700 de programe școlare pentru învățământul liceal. Anul trecut, s-au aprobat 80. În 2017, în urmă cu 10 ani, s-au aprobat 120 de programe școlare pentru învățământul gimnazial. Putem să vedem această schimbare, această transformare majoră care s-a întâmplat în aceste luni. Pentru învățământul liceal s-a propus un nou format de Bacalaureat, cu mai multe discipline incluse, cu o programă de examen nouă", a arătat el.
Ministrul Dimian anunța anterior măsuri, după testele PISA, unde elevii din România au obținut scoruri cu mult sub media OCDE la matematică, lectură și științe.
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, vine cu mai multe explicații despre rezultatele testelor PISA, el afirmând că rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri, dar înainte de a lansa, de urgență, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite. Ministrul arată că nu va milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă pentru o perioadă, "Școala altfel" și "Școala verde" trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. În plus, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română
Ministrul interimar al Educației a revenit cu o explicație privind rezultatele testelor PISA, într-o postare pe Facebook intitulată "DESPRE PISA 2025, CU DRAGOSTE DE EDUCAȚIE".
"Nu scriu aceste rânduri pentru a demonstra că unii au dreptate sau că alții greșesc. Le scriu pentru că iubesc educația și România și pentru că sunt convins că putem face mai bine. S-au făcut multe reforme în educația din România. Putem privi împreună la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă acolo unde ne-am dorit. Este departe de mine gândul că aș avea o soluție miraculoasă. Dar am mare încredere că, împreună, putem reuși", spune ministrul.
Mihai Dimian arată că "s-a discutat mult și în ultimele zile despre schimbările necesare în educație și este evident că avem nevoie de condiții mai bune în școli și de profesori sprijiniți, dar avem nevoie și de elevi motivați să învețe, de profesori exigenți, de părinți care să urmărească dacă propriul copil citește și își face temele, precum și de comunități care să ofere modele și să prețuiască educația".
"Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuția fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate. Acest mesaj prezintă câteva concluzii personale privind rezultatele testelor PISA 2025. Voi reveni pe parcursul săptămânii cu alte mesaje despre ceea ce s-a făcut deja, în acest an, pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor, dar și despre măsurile pe care le consider necesare pe termen scurt și mediu", precizează Dimian.
Ministrul explică că evaluările PISA 2025 au fost realizate în România în prima jumătate a anului 2025, având ca grup țintă elevii născuți în anul 2009.
"În România au fost testați 7.725 de elevi, eșantionul fiind considerat reprezentativ pentru o populație de aproximativ 172.000 de elevi născuți în 2009, înregistrați în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și aflați în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a", adaugă ministrul.
El menționează că 89% dintre elevii testați se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu, reflectând astfel și situația grupului țintă.
"Această informație este esențială atunci când interpretăm diferențele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între "RURAL" și "URBAN". De exemplu, diferența de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferență între elevii care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban și nici ca o măsură a diferenței dintre școlile gimnaziale din rural și cele din urban. În cazul majorității covârșitoare a elevilor testați, clasificarea rural/urban reflectă localizarea LICEULUI în care elevul învăța în momentul administrării PISA. Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziția de la gimnaziu la liceu în România", spune Mihai Dimian.
Ministrul subliniază că, după Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o școală gimnazială rurală sau urbană și, în sens invers, structura populației școlare rămase în liceele din mediul rural este deja influențată de acest proces de selecție și repartizare.
"Prin urmare, diferența PISA dintre liceele rurale și cele urbane nu poate fi atribuită pur și simplu calității educației primite în rural versus urban. Ea include și efectul selecției produse anterior prin rezultatele la Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea acestora la liceu. Aceasta nu înseamnă că nu există diferențe între școlile generale din mediul rural și cele din mediul urban și nici că aceste diferențe trebuie ignorate. Dimpotrivă, diminuarea lor trebuie să rămână una dintre țintele importante ale măsurilor pentru îmbunătățirea rezultatelor educației. Reamintesc și faptul că, la începutul acestui an, am crescut coeficienții de finanțare pentru unitățile de învățământ din mediul rural, tocmai pentru a reduce dezechilibrele de finanțare și pentru a echilibra încadrarea în buget între școlile din rural și cele din urban. De asemenea, Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) pentru învățământul gimnazial și cel pe care îl lansăm în aceste zile pentru învățământul primar are în vedere tocmai școlile cu risc de abandon ridicat", mai afirmă el.
Ministrul apreciază că este însă foarte important să clarificăm că "RURAL" și "URBAN" nu înseamnă în cadrul rezultatelor PISA ceea ce înțelegem în mod obișnuit prin aceste cuvinte în analiza educației din România și ceea ce am văzut reflectat și în spațiul public în aceste zile.
Ministrul explică și de ce există diferențe atât de mari între rezultatele elevilor la evaluarea națională și cele de la testele PISA.
"La prima vedere, diferența este foarte mare. La Evaluarea Națională, aproximativ 31% dintre elevii participanți au obținut în 2024 note sub 5 la Matematică. PISA 2025 ne arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică. Privind diferența dintre cele 2 ponderi (31% versus 52%) am putea ajunge rapid la concluzia că Evaluarea Națională și programa școlară măsoară și dezvoltă competențe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viața reală. Drept consecință, programa școlară și Evaluarea Națională la matematică trebuie schimbate fundamental", spune ministrul.
El mai arată că, înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populații diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA, fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Națională.
"Astfel, la Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre elevii participanți au obținut note sub 5, respectiv 46% au obținut note sub 6 la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi. Raportat la întreaga populație de elevi, nu doar la cei prezenți la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanțe sub nota 5, iar 54% au performanțe sub nota 6, la Matematică", explică Mihai Dimian.
Ministrul mai afirmă că rezultatul testului PISA aplicat în mare măsură acelei generații ne spune că 52% dintre elevi nu au obținut la Matematică un scor peste nivelul 2, considerat pragul pentru așa-numitul "analfabetism funcțional" la matematică.
"Nu afirm că nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Națională este echivalentă cu nivelul 2 PISA. Cele două evaluări au obiective și metodologii diferite: Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferențele dintre cele 2 evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului", arată el.
Potrivit ministrului, pentru a aplica în viața reală anumite cunoștințe, mai întâi trebuie să le știi și trebuie să le înțelegi.
"Dincolo de capacitatea efectivă a elevilor români de a aplica în viața reală sau în probleme legate de profesii viitoare, ei au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică.
Dar aceasta nu înseamnă că Evaluarea Națională și programele școlare de gimnaziu nu trebuie revizuite și adaptate. Dimpotrivă", mai spune Dimian.
Ministrul mai afirmă că evoluția României între PISA 2022 și PISA 2025 se încadrează în trendul internațional de scădere, inclusiv în țările dezvoltate, membre OCDE.
"Media țărilor membre OCDE la matematică a scăzut cu 9 puncte, media României a scăzut cu 9 puncte. Media țărilor membre OCDE la științe a scăzut cu 3 puncte, media României a scăzut cu 3 puncte. Media țărilor membre OCDE la lectură a scăzut cu 14 puncte, media României a scăzut cu 16 puncte. Așadar, scăderea României din ultimii trei ani nu este un fenomen izolat. Ea se înscrie într-o deteriorare mai largă a rezultatelor educaționale la nivel internațional. PISA 2025 consemnează, de altfel, cele mai mici medii OECD înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate", spune ministrul.
El adaugă că această constatare nu trebuie însă folosită drept scuză, ci, dimpotrivă, trebuie să încercăm să înțelegem atât cauzele fenomenului internațional, cât și problemele specifice României.
"Comparând evoluția României și a țărilor membre OCDE între PISA 2019 și PISA 2025, observăm că scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce scorul mediu al țărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. După cum se poate astfel observa, România s-a apropiat de media OCDE, în 2019 media României reprezentând 87,7% din media OCDE, în timp ce în 2025 reprezintă 89,3% din media OCDE. OCDE spune că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învățare realizat ÎNTR-UN AN de elevii din jurul vârstei de 15 ani.
Evaluarea desfășurată în prima jumătate a anului 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 - 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, UN AN în care activitățile didactice s-au desfășurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei. Deci este o perioadă mai lungă în care învățământul a evoluat într-un anumit mod și unul dintre evenimentele întâmplate în acea perioadă a fost pandemia, cu trecerea învățământului din format fizic în format online pentru aproximativ un an. Chiar dacă nu a fost irosit complet acel an, nu putem ignora faptul că desfășurarea învățământului în format online pentru aproximativ un an a avut un efect asupra progresului mediu de învățare al elevilor în acel an, nu doar în România ci în întreaga lume. Nu s-au pierdut toate cele "aproximativ 20 de puncte" asociate acelui an de studiu, dar putem estima că s-au pierdut puncte semnificative în acel an, atât în România, cât și pe plan internațional", explică ministrul Educației.
El precizează că, în concluzie, putem spune însă că pandemia și perturbarea procesului educațional reprezintă unul dintre factorii care trebuie luați în calcul atunci când încercăm să explicăm evoluția acestei generații și trebuie să facem acest lucru nu numai pentru România, ci într-un context internațional în care multe sisteme educaționale au cunoscut scăderi.
"Dar aici apare întrebarea care mi se pare cu adevărat importantă pentru România: CHIAR DACĂ SCĂDEREA ROMÂNIEI SE ÎNSCRIE ÎNTR-UN FENOMEN INTERNAȚIONAL, DE CE NU AM REUȘIT SĂ EVOLUĂM MAI BINE DECÂT ACEST TREND? Proiectul "România Educată" a fost lansat în anul 2021, au fost adoptate în 2023 noile legi ale educației, au existat creșteri salariale importante în 2023 și 2024 și au fost realizate investiții importante în infrastructura educațională. Unele dintre aceste măsuri au nevoie, evident, de timp pentru a produce efecte măsurabile asupra rezultatelor elevilor, iar testarea PISA a avut loc deja în prima jumătate a anului 2025.
Dar realitatea pe care trebuie să o privim fără să căutăm nici scuze, nici vinovați este aceasta: până la momentul testării PISA 2025, România nu reușise să transforme aceste reforme, investiții și resurse într-o îmbunătățire vizibilă a rezultatelor elevilor. Faptul că am scăzut aproximativ în același ritm cu media OCDE ne ajută să înțelegem contextul. Nu poate însă să ne mulțumească", spune ministrul.
Mihai Dimian mai consideră că Raportul OCDE "Education at a glance" 2025 ne oferă poate una dintre explicațiile acestui decalaj de 50-60 de puncte între scorul României și media OCDE din 2012 până astăzi: "Elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE."
"Este ca și cum țările OCDE ar mai face "2 ani de școală" în plus față de România, până la 15 ani, ceea ce poate justifica (având în vedere echivalența de mai sus) un decalaj de aproximativ 40 de puncte. Aceasta nu se reflectă doar prin numărul de ore pe săptămână, ci și prin perioada mai redusă a vacanțelor școlare: "România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an", conform aceluiași raport OCDE", spune ministrul.
"Nu voi milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă pentru o perioadă, "Școala altfel" și "Școala verde" trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română. Voi reveni cu detalii, în planul de măsuri", explică el.
Ministrul vine cu precizări și la faptul că Finlanda și Estonia au reușit să progreseze atât de mult în ultimii ani în timp ce România nu a reușit.
"Finlanda nu a progresat, ci a regresat semnificativ în ultimii 20 de ani, reducându-se decalajul dintre România și Finlanda de la 143 de puncte în 2006, la 63 de puncte în 2025! Numai în ultimii 7 ani, observăm că decalajul s-a redus cu 25 de puncte, de la 88 de puncte la 63. În ceea ce privește Estonia, cauzele performanței sistemului lor de educație trebuie căutate înainte de 2006, ei intrând de la prima ediție cu un scor extraordinar (516) pe care și l-au menținut aproape constant pe parcursul ultimelor 2 decenii, în timp ce media internațională a scăzut", explică ministrul.
Despre dezvoltarea inteligenței artificiale care ne afectează performanțele elevilor, ministrul apreciază că în această perioadă vorbim și despre efectele unui "virus cognitiv", care ne va afecta și mai mult pe viitor dacă nu ne luăm măsuri.
"Cercetători de la universități de prestigiu (Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe, Barcelona Computational Foundation, et al.) justifică această analogie provocatoare. Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea rețelelor sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenției și altele", subliniază ministrul.
"ÎN CONCLUZIE, am încercat să abordez câteva dintre temele pe care le consider importante, în limita timpului disponibil și fără pretenția de a fi cuprins toate problemele sau de a avea toate răspunsurile. Am văzut în aceste săptămâni mulți oameni valoroși implicați în căutarea unor soluții pentru educație, venind cu perspective, experiențe și propuneri diferite. Cred că trebuie să îi ascultăm și să îi implicăm pe toți cei care pot contribui cu bună-credință la această schimbare. În același timp cred că fiecare dintre cei care au fost implicați în multiplele reforme la care a fost supusă educația din România în ultimele decenii trebuie să privească cu obiectivitate și luciditate la rezultate", spune ministrul.
Mihai Dimian mai declară că "rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri, însă înainte de a lansa, de urgență, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite".
"Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale, dacă suntem dispuși să privim lucid realitatea și să construim cu răbdare și consecvență", spune ministrul în finalul postării.
Rezultatele PISA 2025 arată că elevii din România au obținut scoruri cu mult sub media OCDE la matematică, lectură și științe.
Potrivit datelor, 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență (nivelul 2) la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe, sub mediile țărilor membre OCDE de 65%, 69% și, respectiv, 74%.
"În România, rezultatele medii din 2025 au fost aproximativ la același nivel ca în 2022 la matematică și științe și mai scăzute decât în 2022 la lectură. La științe, rezultatele au fost, de asemenea, apropiate de cele înregistrate la toate evaluările PISA anterioare anului 2022, indicând o evoluție relativ stabilă. În schimb, la matematică și lectură, dacă se ia în considerare o perioadă mai lungă, rezultatele din 2025 au fost mai scăzute decât cele înregistrate cu aproximativ zece ani înainte, în 2015", arată rezultatele PISA 2025.
De asemenea, în perioada cea mai recentă (2022-2025), diferența dintre elevii cu cele mai mari scoruri (primii 10%) și elevii cu cele mai mici scoruri (ultimii 10%) nu s-a modificat semnificativ la matematică, lectură sau științe.
Totodată, comparativ cu 2015, proporția elevilor cu performanțe scăzute (care au obținut scoruri sub nivelul 2 de referință) a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu 9 puncte procentuale la lectură și cu 7 puncte procentuale la științe.
Raportul precizează că elevii din România au obținut scoruri mai scăzute decât media OCDE la matematică, lectură și științe
"Proporția elevilor din România cu performanțe ridicate (nivelul 5 sau 6) în cel puțin un domeniu a fost mai mică decât media OCDE. În același timp, proporția elevilor din România care au atins cel puțin nivelul de referință (nivelul 2 sau un nivel superior) în toate cele trei domenii a fost mai mică decât media OCDE. La rezolvarea computațională a problemelor, scorul mediu al elevilor din România a fost mai scăzut decât media OCDE", a transmis sursa citată.
Raportul mai arată că aproximativ 54% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 de referință la științe, media OCDE fiind de 74%.
"La acest nivel, elevii pot cel puțin să recunoască explicația corectă pentru fenomene științifice familiare și să utilizeze astfel de cunoștințe pentru a stabili, în cazuri simple și pe baza datelor furnizate, dacă o concluzie este validă. Peste 85% dintre elevii din B-S-J-Z (China), Macao (China), Singapore, Estonia, Japonia, Taipeiul Chinez și Coreea (în ordinea descrescătoare a ponderii) au atins acest nivel sau unul superior.
În România, 2% dintre elevi au avut performanțe ridicate la științe, atingând nivelul 5 sau 6 (media OCDE: 7%). Acești elevi pot aplica, în mod creativ și autonom, cunoștințele științifice și despre știință într-o varietate mare de situații, inclusiv în situații nefamiliare", se mai arată în raportul PISA 2025.
Potrivit documentului citat, în România, 48% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de referință la matematică, media OCDE fiind de 65%.
"La acest nivel, elevii pot cel puțin să interpreteze și să recunoască, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o altă monedă)", se menționează în raportul PISA 2025.
De asemenea, aproximativ 4% dintre elevii din România au avut performanțe ridicate la matematică, atingând nivelul 5 sau 6 la testul PISA de matematică, media OCDE fiind 8%.
"Cele mai mari ponderi ale elevilor care au atins nivelul 5 sau 6 s-au înregistrat în șapte țări și economii asiatice: B-S-J-Z (China) (54%), Singapore (37%), Taipeiul Chinez (32%), Macao (China) (29%), Coreea (23%), Japonia (22%) și Hong Kong (China) (21%). La aceste niveluri, elevii pot modela matematic situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor. În 13 țări și economii participante la PISA 2025, peste 10% dintre elevi au atins nivelul 5 sau 6 de competență", mai notează raportul PISA 2025.
Totodată, aproximativ 52% dintre elevii din România au atins nivelul 2 sau un nivel superior la lectură, față de media OCDE care este de 69%.
"La acest nivel, elevii pot cel puțin să identifice ideea principală dintr-un text de lungime moderată, să găsească informații pe baza unor criterii explicite, uneori complexe, și să reflecteze asupra scopului și formei textelor atunci când li se cere în mod explicit acest lucru. Ponderea elevilor de 15 ani care au atins cel puțin nivelul minim de competență la lectură (nivelul 2 sau superior) a variat de la 93% în B-S-J-Z (China) la 4% în Rwanda", mai transmite raportul PISA 2025.
Documentul menționează că în România, 1% dintre elevi au atins nivelul 5 sau un nivel superior la lectură, față de media OCDE de 6%.
Acești elevi pot înțelege texte lungi, pot aborda concepte abstracte sau contraintuitive și pot distinge între fapte și opinii pe baza unor indicii implicite referitoare la conținut sau la sursa informației.
Ministerul Educației consideră că aceste rezultate trebuie privite în contextul mai larg al nivelului de dezvoltare și decalajelor pe care le avem de recuperat.
"Pentru România, ca stat aflat în proces de aderare la OCDE, aceste rezultate trebuie privite și în contextul mai larg al nivelului nostru de dezvoltare și al decalajelor pe care le avem încă de recuperat. În România, Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor se situează la aproximativ 71% din media țărilor membre OCDE, iar ponderea populației cu vârste între 25 și 64 de ani care are studii superioare este de 19%, comparativ cu 41%, media țărilor membre OCDE", a mai transmis Ministerul Educației.
La PISA 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de elevi de 15 ani la nivel mondial. Dintre cele 91 de țări analizate, 38 sunt state membre OCDE.
România a fost reprezentată de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, un eșantion reprezentativ pentru elevii de 15 ani, adică aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani reprezentanți, respectiv circa 76% din populația tinerilor de această vârstă. Toate datele colectate în România au îndeplinit standardele de calitate stabilite de OCDE.
În 2024, un Raport OCDE arăta că aproape o cincime dintre elevii români care au participat la ultima testare PISA au omis cel puțin o masă pe săptămână, din motive financiare.
Unul din zece a fost nevoit să facă același lucru aproape zilnic.
Raportul a constatat că în țările cu venituri medii, în care se încadrează și România, în medie, un elev din cinci a declarat că a fost nevoit să nu mănânce cel puțin o dată pe săptămână, în cele 30 de zile premergătoare desfășurării testării PISA din 2022. În țările dezvoltate, în schimb, 10% dintre copii au răspuns că sar peste o masă cel puțin o dată pe săptămână, scrie BiziDay.
Mergând în detaliu, 12% dintre elevii români care au luat parte la testare au omis cel puțin o masă, aproape în fiecare zi, în luna precedentă testării, din motive financiare. Până în 10% au răspuns că au făcut același lucru de câteva ori într-o săptămână.
În România, testele PISA au fost administrate în perioada 11 aprilie – 30 mai și, pe lângă evaluarea performanțelor la citire, matematic și științe, au măsurat și gradul de securitate alimentară al copiilor cu vârste de 15 ani. Evaluarea a avut în vedere în mod exclusiv accesul la alimente, iar nu și aportul nutrițional al acestora.
Totuși, datele au arătat că toți adolescenții care suferă de insecuritate alimentară au rezultate mai proaste la școală. Lipsa alimentării provoacă oboseală, incapacitatea de concentrare și o acumulare mai lentă a informațiilor.
