Guvernul ia în calcul modificarea legislației actuale, care impune ca un imobil care poate cădea la cutremur să nu poată fi consolidat decât cu acordul tuturor proprietarilor, astfel încât avizul pentru începerea lucrărilor să fie obținut mai ușor, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale.
"Această decizie vine după ce au fost constatate dificultăți legate de obținerea acordului unor proprietari pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic. Ca urmare, Guvernul analizează în acest moment modalitatea de intervenție legislativă", au precizat pentru Profit.ro sursele citate.
Potrivit acestora, la nivelul Ministerului Administrației a fost deja format un grup de lucru care să avanseze propuneri de schimbare a legislației.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În prezent, în București sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic (cu risc ridicat de prăbușire la cutremur), dintre care 190 prezintă pericol public. Acestora li se adaugă alte 302 clădiri încadrate în clasa II (la care probabilitatea de prăbușire este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore). Datele Ministerului Dezvoltării relevă totodată că, în perioada 1993-2007, în 20 de județe au fost expertizate cu risc seismic peste 1.100 de clădiri.
Dintre toate acestea, până în prezent, de-a lungul anilor, au fost finalizate lucrările de consolidare la doar 26 de blocuri cu un total de 1.012 apartamente, dintre care 19 (693 apartamente) construite înainte de 1940 din București și câte una în Bacău (48 apartamente), Brăila (36 apartamente), Galați (60 apartamente), Ploiești (60 apartamente), Roman (45 apartamente), Târgu Mureș (20 apartamente) și Hârșova (60 de apartamente).
Acum, pentru 2016, Guvernul crede că va finaliza lucrările de consolidare sau va încheia proiectarea, după caz, pentru toate cele 66 de blocuri nebăgate în seamă anul trecut și că va efectua aceleași operațiuni la alte 14 blocuri din București.
Concret, pentru acest an, planul Guvernului este să încheie lucrările de consolidare la 33 de blocuri și să redacteze proiectarea la alte 47 de blocuri.
CITEȘTE ȘI FOTO Copos și-a scos la vânzare yachtul, pentru care vrea să obțină 75.000 de euroÎn acest sens, bugetul rezervat este de 5 ori mai mare decât cel de anul trecut, respectiv în creștere de la 5 la 25 milioane de lei.
Conform legii, lucrările de consolidare sunt finanțate integral din buget, dar proprietarii trebuie să restituie ulterior, în rate lunare egale, eșalonate pe 25 de ani, contravaloarea execuției, doar persoanele cu venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câștigul salarial mediu net pe economie (în decembrie de 2.114 lei) fiind scutite de plată.
În ultimii ani, experții tehnici au atenționat în repetate rânduri că numeroase imobile, în principal din București, sunt în pericol iminent de prăbușire la un cutremur, dar Guvernul a redus constant cuantumul fondurilor de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor.
CITEȘTE ȘI Legea antifumat a fost modificată în comisii la Senat: Fumatul va fi posibil la terase și în camere special amenajateÎn 2006, experții au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic trebuie considerate de interes național, deoarece un cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 poate produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și a numărului mai mare de imobile grav afectate de seisme de-a lungul timpului.
Ei au atenționat atunci că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate sunt aproximativ 3.000 de imobile, dintre care 600 în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în București, precum și în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, Banat și zona Făgărașului.
CITEȘTE ȘI Românii care merg în croaziere ieftine, spaima vaselor: pun "cu lopata" în farfurie și cheltuiesc doar 7 euro pe săptămânăÎn urmă cu cinci ani, un studiu al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pagubele pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este de 105,6 miliarde de euro.
Cutremurul din 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste două miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.