Rezultatele 51 - 75 din 93 pentru "anrm"

Federația Patronală Petrol și Gaze dezaprobă decizia ANRM de stabilire a prețului de referință la gaze naturale calculat în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hub-ul CEGH din Viena, în baza unui studiu realizat de Universitatea de Petrol Gaze Ploiești, considerând că acesta nu reflectă realitățile pieței locale și că, în condițiile în care România nu exportă gaze naturale și nicio moleculă nu ajunge în hub-ul din Baumgarten, determinarea prețului de referință pe baza indicelui CEGH nu reflectă corect valoarea gazelor naturale extrase în România și, în consecință, contravine Legii Petrolului, care prevede că redevența petrolieră este stabilită ca o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase.

Apropierea momentului adoptării deciziilor de investiție în ceea ce privește perimetrele din Marea Neagră, majorarea de vineri a redevențelor sau alte modificări ale reglementărilor (printre care și posibila instituire a taxei de finanțare a studiilor de mediu de 1% din valoarea investiției) au intensificat în ultimul timp discuțiile dintre agențiile de reglementare din România și companiile petroliere implicate în proiecte offshore.

ROPEPCA consideră că Agenția Națională pentru Resurse Minerale a decis emiterea ordinului privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România fără să țină cont deloc de pozițiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale și bazând acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparținând Universității de Petrol și Gaze Ploiești. Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) solicită Universității să comunice dacă punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodată si punctul de vedere al instituției de învățământ și dacă acesta este relevant în contextul în care nu ține cont deloc de expertiza producătorilor autohtoni de gaze naturale.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale anunță că a emis astăzi Ordinul privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România, care a fost transmis către Monitorul Oficial și va intra în vigoare începand cu data publicării. Astfel, prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România va fi calculat în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hubul de la CEGH Viena, dar pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploiești.

Stabilirea prețului de referință la gazele naturale în baza unui calcul de piață relevant pentru România, care să reflecte prețul realizat efectiv pe piața românească, este foarte importantă pentru consumatorul final, dar raportarea prețului de referință la HUB-ul austriac de gaze naturale este irelevant pentru producătorii români de gaze naturale, care nu au racordarea efectivă la acest hub, iar preluarea prețului de la Baumgarten drept preț de referință pentru stabilirea redevențelor la producția autohtonă de gaze naturale poate avea un impact inflaționist pe care îl va suporta consumatorul român, a atenționat astăzi Daniel Apostol, secretar general ROPEPCA. Profit.ro a anunțat recent că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) are în vedere schimbarea formulei de calcul al redevențelor datorate statului de către producătorii români de gaze naturale, prin modificarea prețului de referință al gazelor la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului, preț neactualizat din 2008.

Sistemul pregătit prevede că în formula de calcul a prețului de referință intră cel mediu al tranzacțiilor cu gaze de la Central European Gas Hub din Viena (CEGH), exprimat în euro/MWh, înmulțit cu valoarea puterii calorice superioare medii anuale a gazelor naturale în România și cu cursul mediu leu/euro.

Premierul interimar Mihai Fifor l-a reinstalat ca președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) pe Gigi Dragomir, care fusese demis din funcție de fostul prim-ministru Mihai Tudose la doar două luni de la preluarea conducerii instituției.

Premierul Mihai Tudose l-a desemnat temporar la conducerea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) pe Sorin Gal, care a mai deținut în trecut de două funcția de președinte al instituției. Decizia premierului vine după ce, chiar la finalul anului trecut, acesta a semnat demiterea lui Gigi Dragomir, fost inspector în cadrul Administratiei Județene a Finanțelor Publice Ilfov, după doar două luni de mandat în fruntea ANRM.

Premierul Mihai Tudose a schimbat conducerea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), semnând demiterea lui Gigi Dragomir, fost inspector în cadrul Administratiei Județene a Finanțelor Publice Ilfov. Acesta a fost numit în luna octombrie, informații din spațiul public indicând atunci că acesta nu ar avea experiență în domeniul gestionat de ANRM.

Premierul Mihai Tudose a schimbat conducerea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), instalându-l în fruntea instituției pe Iulian Offenberg, consilier al lui Andrei Gerea în perioada în care acesta era ministru al Energiei în Guvernul Ponta și fost șef serviciu în compania Conversmin.

Canadienii de la Euro Sun Mining (fosta Carpathian Gold), proprietarii proiectului aurifer de la Rovina, județul Hunedoara, l-au recrutat pentru funcția de director de relații publice pe Eugen Popițiu, fost consilier al președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și fost consilier al ministrului Energiei.

Societatea Națională a Apelor Minerale intenționează de mai mulți ani să-și deschidă fabrici proprii de îmbuteliere, însă proiectul nu s-a materializat până acum, printre altele din cauza unui document al Consiliului Concurenței din 2010, în care se aprecia că, din punct de vedere concurențial, nu ar fi de dorit ca operatorul care exploatează apele minerale să se ocupe și de îmbutelierea lor.

În prezent, operatorii comerciali care exploatează și vând apă de izvor și de masă nu au aceste obligații, spre deosebire de producătorii de ape minerale naturale. Circa 75% din numărul total de perimetre de exploatare de ape minerale naturale din România se află în concesiunea companiei de stat Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM), controlată integral de Ministerul Economiei, inițiatorul proiectului de lege.

Canadienii de la Euro Sun Mining (fosta Carpathian Gold), proprietarii proiectului aurifer de la Rovina, anticipează că procesul de ratificare a licenței de exploatare a perimetrului va fi finalizat în aproximativ 90 de zile.

Canadienii de la Euro Sun Mining (fosta Carpathian Gold), proprietarii proiectului aurifer de la Rovina, județul Hunedoara, estimează că statul va ratifica rapid licența de exploatare a perimetrului, în urma încheierii cu succes a dezbaterii publice organizate astăzi de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Euro Sun Mining (fosta Carpathian Gold) se bazează pe sprijinul “puternic” venit de la comunitățile locale în vederea obținerii aprobării formale pentru licența de exploatare a zăcământului aurifer de la Rovina, al doilea ca mărime din Europa. Canadienii au anunțat că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) va organiza pe 19 iunie o dezbatere publică pe această temă.

Din 2008, prețul de referință al gazelor pentru calculul redevențelor a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, cât era la acea dată prețul reglementat de vânzare al gazelor naturale din producția internă. În prezent, pe piețele centralizate de gaze din România, gazele se vând cu prețuri cuprinse între 61 și 90 lei/MWh, iar pe bursele europene - cu circa 15 euro/MWh.

Primul contract de explorare care includea și Midia Deep a fost semnat în 1992, între Rompetrol, companie controlată încă atunci de statul român, și consorțiul format din firma britanică Enterprise Oil Exploration și cea canadiană Canadianoxy Ltd., contractul fiind aprobat de către Guvernul Stolojan.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) declasificase, până la finalul lunii august a anului trecut, un număr de 242 de documente oficiale anterior clasificate ca secrete de serviciu, legate de proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și era, la acea dată, în curs de a declasifica alte 248, pentru a putea fi consultate, utilizate și prezentate ca probe de către părți în cadrul procedurii de arbitraj a litigiului dintre statul român și Gabriel Resources.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a încasat anul trecut redevențe miniere de 170,58 milioane lei, în scădere cu aproape 31% față de redevențele miniere încasate în anul 2015, de 246,11 milioane lei.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) va scoate la concesionare 28 de perimetre petroliere, din care șase sunt offshore (în largul mării), abia după reglementarea cadrului fiscal din domeniu. Un grup de lucru interministerial lucrează în prezent la proiectul privind noul sistem de calcul al redevențelor, a cărui revizuire a fost anunțată, dar amânată repetat de ultimele guverne.

Schimbarea conducerii ANRM, după aproape 5 ani, survine la puțin timp după ce Curtea de Conturi a publicat un raport extrem de critic la adresa activității instituției din perioada 2011-2015. De asemenea, anul acesta ar trebui finalizată modificarea legislației primare în sectorul de petrol și gaze, precum și în cel minier, inclusiv în privința taxării, dar și a reglementării activităților miniere periculoase pentru mediu.

Litigiul este pe rol și într-un context în care un raport recent al Curții de Conturi arată că Chevron a rămas cu datorii neplătite față de statul român după ce a abandonat explorările după zăcăminte de gaze de șist din Dobrogea.

Pe de altă parte, chiar fostul vicepremier și ministru al Economiei, Costin Borc, declara în mai, la Profit LIVE, că ANRM ar trebui să renunțe la secretomania moștenită din comunism cu privire la datele despre rezervele și zăcămintele de resurse naturale ale României, iar aceste date ar trebui să fie accesibile și transparente, pentru că ele îi atrag pe potențialii investitori în acest sector.

ANRM plătește cheltuieli de judecată în instanță companiilor miniere care au finalizat lucrări de refacere a mediului după închiderea minelor pe care le-au exploatat. Aceasta deoarece nu poate restitui garanțiile financiare de ecologizare pe care aceste companii le-au constituit la începerea exploatărilor miniere, conform legislației în vigoare, iar companiile dau acum instituția în judecată și câștigă procesele.