Rezultatele 1 - 25 din 66 pentru "autostrazi"

România este printre ultimele țări la nivel global din punctul de vedere al modului în care infrastructura își mulțumește locuitorii, singura apreciată substanțial de români fiind.... infrastructura digitală. În rest, calitatea drumurilor, a aeroporturilor, a CFR-ului, a sistemului de protecție în caz de inundații și a canalizării este departe de a-i mulțumi, spre deosebire de locuitorii altor țări.

Prima autostradă electrică, în care camioanele circulă pe un sistem similar celui folosit de troleibuze, a început să fie testată în Germania.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a avertizat duminică, la Târgu Jiu, că va rezilia contractele constructorilor care nu se mobilizează pentru lucrările pe care le au, dar și pentru ca aceștia să nu își mai bată joc de subcontractorii români care își fac treaba, dar nu își primesc banii, transmite Agerpres.

După ce săptămâna trecută a avut loc protestul ”România vrea autostrăzi”, premierul Dăncilă a dorit să lanseze un apel ”către toți cei care își iubesc țara” să se unească pentru a accelera proiectele de infrastructură. Totodată, Dăncilă a arătat că ”românii adevărați” trebuie să știe că proiectele de autostrăzi sunt contestate din motive de mediu, șefa Executivului arătându-se indignată că proiectele pot fi întârziate din cauza numărului insuficient de culoare pentru mamifere mari sau pentru insuficienta cercetare a locațiilor pentru lilieci.

Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, a declarat că autoritățile naționale trebuie convinse să colaboreze cu Bruxelles-ul pentru realizarea unor investiții în autostradă.

Ministrul interimar al Transporturilor, Rovana Plumb, i-a avertizat, joi, pe constructorii de autostrăzi, că le vor fi reziliate contractele dacă vor fi constatate întârzieri din vina lor.

Germania este împinsă către o impunere a limitelor de viteză pe autostrăzi de Platforma Națională de Mobilitate a Viitorului, creată de guvernul federal, însă ministrul Transporturilor, Andrews Scheuer, susține că o astfel de decizie este împotriva bunului simț.

Mai mult de 240 de milioane de lei au fost cheltuite în ultimii zece ani de Compania de autostrăzi și drumuri naționale (CNADNR) și, ulterior, de succesoarea acesteia (CNAIR) pentru studiile de fezabilitate a peste 90 de proiecte de infrastructură, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Jumătate din această sumă a fost cheltuită în anul "de glorie" 2008, chiar înainte de criza financiară. Larghețea cu care autoritățile au aruncat cu bani înainte de criză a fost unul dintre factorii care au împins România în 2009 către un acord cu FMI și către măsuri dure de tăiere a cheltuielilor statului.

Lucrările de reparații și întreținere de autostrăzi, drumuri rapide și drumuri naționale trebuie să fie efectuate în intervalele orare în care traficul rutier este cel mai scăzut, de regulă noaptea, iar proiectele de construcție de infrastructură de circulație trebuie executate pe baza unui program de lucru de 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână.

Șeful majorității parlamentare, Liviu Dragnea, a afirmat că premierul Viorica Dăncilă are ca obiectiv realizarea a două autostrăzi care să plece din București și să ajungă în Vest, spunând însă că pe actualele proceduri acest lucru nu se poate întâmpla. El a solicitat ca investițiile în autostrăzi să fie declarate de interes strategic pentru securitatea națională.

CNAIR a atribuit prin licitație deschisă contractul pentru asigurarea obiectivelor pentru Autostrada A3 unei firme care în 2017 avea venituri totale sub valoarea actualei înțelegeri.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, se arată nemulțumită de modul în care România atrage fonduri europene, în special pentru transporturi, și crede că e necesară urgentarea demersurilor pentru finanțarea a două autostrăzi care să traverseze Carpații, respectiv Montana (Iași-Târgu Mureș) și Pitești-Sibiu.

Blocajele de trafic ce apar periodic întârzie transporturile, cu efecte negative asupra activității unor jucători din economie, vin semnale din mediul de afaceri. Costurile de transport sunt semnificativ mai ridicate decât cele din Ungaria. Că lipsa autostrăzilor frânează dezvoltarea economică a României este semnalat periodic din mediul de afaceri. Un nou caz este însă enunțat acum de Fan Courier.

Problema este însă că, în prezent, nu există cadrul legal care să permită CNAIR concesionarea lucrărilor si serviciilor aferente spațiilor de servicii, pentru a asigura participanților la trafic serviciile impuse prin reglementări specifice, respectiv benzinării, stații de încărcare a mașinilor electrice, locuri de de parcare și odihnă, precum și magazine alimentare și restaurante.

Nevoile de investiții în infrastructura de transport a României depășesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030, conform Masterplanului de transport, sunt de 36 miliarde de euro, reiese din datele unui studiu de specialitate, publicat miercuri.

O listă cu proiecte strategice, estimate la 15-20 miliarde de euro, a fost aprobată joi de Guvern, urmând ca investițiile să fie realizate pe baza noii Legi a parteneriatului public privat, document axat în principal pe autostrăzi și spitale.

O listă cu proiecte strategice, estimate la 15-20 miliarde de euro, au fost avansate marți seara de Guvern ca urmând să fie lansate pe baza noii Legi a parteneriatului public privat, document axat în principal pe autostrăzi și spitale.

Sistemele de transport inteligente de pe sectoarele de autostrăzi din România au înregistrat, în primele patru luni, peste 370.000 de abateri privind respectarea masei totale maxime admise în circulație pe drumurile publice din Romania și a vitezei maxime admise, a anunțat luni Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a demarat o licitație pentru a achiziționa servicii de pază pentru secția de autostrăzi, contract cu o valoare de până la 4,38 milioane lei, fără TVA, pentru 21 de luni, potrivit unui anunț publicat pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Administrația Trump urmează să contureze luni principalele direcții ale planului său de investiții de 1.500 de miliarde de dolari în favoarea infrastructurilor, printre care numeroase în stare deplorabilă au nevoie urgentă de a fi renovate, relatează AFP.

Centrul Infotrafic al Poliției Române anunță, sâmbătă dimineață, că pe cele patru autostrăzi importante - A1 București - Pitești, A2 București - Constanța, A3 București - Ploiești și A4 Ovidiu - Agigea, cât și pe cele două drumuri naționale principale - DN1 - Valea Prahovei și DN7 - Valea Oltului , circulația de desfășoară în condițiile unui carosabilul umed, fără a fi semnalate precipitații.

Premierul Mihai Tudose a declarat, miercuri seară, la Antena 3 că Guvernul are în plan construirea de noi tronsoane de autostrăzi, el precizând că este vorba de proiecte în valoare de zece miliarde de euro.

În timp ce numărul de kilometri de autostradă crește în ritm de melc, numărul kilometrilor de drumuri de pământ scade în fiecare an la fel de lent și se situează în prezent la peste 10.000 de kilometri, cu doar 2.000 de kilometri mai puțin față de anul 2000. Județele cu cea mai mare rețea de drumuri de pământ sunt, conform datelor analizate de Profit.ro, Alba, Bihor și Buzău, fiecare dintre acestea cu peste 600 de kilometri. La polul opus, Brăila are doar 10 kilometri de astfel de drumuri.

Majorarea semnificativă a accizelor la carburanți de la 1 septembrie va crește prețul motorinei cu circa 10%, ceea ce va duce automat la mărirea tarifelor transportatorilor cu cel puțin 10%, la scumpiri în lanț și la apariția de insolvențe în rândul transportatorilor, iar protestele vor deveni o opțiune, au avertizat patronatele transportatorilor consultate de News.ro. În plus, mulți șoferi nu vor mai alimenta din România, preferând Ungaria și Austria, țări care vor oferi prețuri mai bune de luna viitoare și o rambursare rapidă a unei părți din accize.

Necesarul de finanțare a investițiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat pentru statele din Europa Centrală și de Est, regiunea având nevoie de 615 miliarde de euro până în 2025, iar necesarul de finanțare depășește posibilitățile actuale ale bugetelor naționale ale țărilor din regiune, inclusiv pe cel al României, potrivit raport realizat de firma de consultanță PwC și de Atlantic Council și publicat astăzi.