Posibilitatea, mai mult sau mai puțin îndepărtată, de interzicere sau limitare a importurilor de gaze rusești de către UE, anunțul făcut de președintele rus Vladimir Putin privind plata gazelor în ruble și reglementarea prețurilor pentru consumatorii casnici și CET-urilor au condus la majorarea prețului gazelor cu livrare în luna aprilie cu 30,6% în numai 2 zile. Actualele prețuri de pe BRM, de peste 600 de lei/MWh sunt de peste 3 ori peste cel plafonat de guvern pentru clienții casnici, de 200 de lei/MWh și de aproximativ 2,5 ori peste cel plafonat pentru consumatorii non-casnici, de 250 lei/MWh.
Prețul mediu al gazului cu livrare în luna aprilie tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat cu 17%, la 554 lei/MWh în ziua anunțului președintelui rus Vladimir Putin, potrivit căruia Rusia nu va mai accepta plăți în dolari sau euro pentru livrările sale de gaze naturale către UE. Evoluția din România a fost similară celei de pe celelalte piețe europene.
Prețul spot al gazelor naturale tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a ieftinit considerabil în mai puțin de o săptămână, acesta situându-se în prezent la un nivel de aproape 2,5 sub cel din ziua de 8 martie, când a atins maxime istorice, de aproximativ 1180 lei/MWh. Cu toate acestea, prețul este de peste 2 ori mai ridicat decât cel plafonat de guvern, preț la care furnizorii sunt obligați să-l factureze consumatorilor finali.
Prețul spot al gazelor tranzacționate luni pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a atins luni un record absolut în România, de peste 1.200 lei/MWh (242 euro/MWh), ca urmare a situației geopolitice tensionate care a condus la o explozie a prețurilor pe piața europeană. Pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, un MWh cu livrare în ziua de marți s-a tranzacționat și la un preț maxim de 288 euro/MWh.
Prețurile gazelor cu livrare în lunile și trimestrele viitoare din acest an tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-au majorat considerabil în urma invaziei ruse în Ucraina, chiar dacă livrările Gazprom spre Europa, inclusiv România, nu au suferit modificări.
Gazul tranzacționat luni cu livrare în ziua următoare (PZU), marți, 1 martie, s-a scumpit cu 40% pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), având o ascensiune mult mai accentuată decât cea a gazului tranzacționat tot luni, însă cu livrare în aceeași zi, care s-a apreciat cu doar 14%. De obicei cele 2 prețuri spot evoluau în tandem, ecartul înregistrat în cadrul licitațiilor de luni arătând că în ziua de marți urmează să apară o schimbare importantă, fie pe partea de cerere, fie pe cea de ofertă.
Piețele spot și forward din România au avut o evoluție contrastantă joi, în prima zi a atacului Rusiei asupra Ucrainei. Dacă pe piața de gaze cu livrare în ziua următoare, volumele au atins un record istoric de peste 50 GWh, în pofida prețului mediu ridicat, de peste 600 lei/MWh, pe piețele forward nu s-a efectuat nicio tranzacție.
Prețul gazului cu livrare în aceeași zi s-a majorat joi pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) cu 40%, evoluție similară cu cea de pe celelalte piețe europene, după ce forțele rusești au atacat ținte din Ucraina iar Occidentul a promis că va adopta noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Prețul intraday al gazului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut marți dimineață cu aproape 7,5% față de prețul de închidere al zilei de tranzacționare precedente. În seara zilei de luni, președintele rus Vladimir Putin a pus gaz pe focul conflictului din Ucraina, anunțând recunoașterea independenței celor două republici separatiste pro-ruse și, totodată, trimiterea de „forțe de menținere a păcii” pe teritoriile controlate de separatiști.
OPCOM și-a pierdut, cel puțin teoretic, statutul de monopol pe care îl deține în organizarea și administrarea piețelor spot de electricitate, practic însă va rămâne probabil singurul operator al acestor piețe, costurile pentru un eventual concurent fiind unele ridicate. Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a pus în dezbatere publică două proiecte de ordine referitoare la licențieri, prin care ar putea fi desemnați mai mulți operatori desemnați ai pieței de energie electrică (OPEED) care să administreze piețe pentru ziua următoare (PZU) sau Intrazilnice (PI).
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) are în vedere schimbarea formulei prețului de referință pe baza căruia sunt calculate sumele datorate statului drept redevențe de către producătorii români de gaze naturale pentru volumele de hidrocarburi extrase, preț la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului. Astfel, prețul de referință nu va mai fi stabilit prin raportare la cotațiile tranzacțiilor angro de pe bursa Central European Gas Hub de la Viena (CEGH), ci la cele ale deal-urilor locale de la Bursa Română de Mărfuri (BRM) și OPCOM.
Optimismul exprimat de guvernanții autohtoni privind ieftinirea considerabilă a gazelor este infirmată deocamdată de piață. Miercuri a fost realizată prima tranzacție cu furnizare în întreg anul 2023 la un preț mediu de 311 lei/MWh (62,88 euro/MWh), mai redus, e adevărat, decât actualele prețuri (cu furnizare în lunile de iarnă), de aproximativ 400 lei/MWh, însă cu o treime sau 111 lei/MWh peste prețul plafonat de la 1 februarie, de 200 lei.
Volumele de gaze tranzacționate pe cele 2 piețe spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) au atins joi un nivel maxim istoric, de peste 67 GWh, reprezentând un procent de 13% din consumul intern, procent de 4 ori mai ridicat decât cel înregistrat în urmă cu un an.
Încălzirea din ultimele 2 zile a vremii a condus la o scădere semnificativă a prețurilor spot ale gazelor tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), scădere la fel de abruptă precum creșterea raportată în zilele precedente, mai geroase.
Prețul mediu al gazului cu livrare în ziua următoare a crescut marți la 690 lei/MWh, iar cel intraday la 783 lei/MWh, cu 40%, respectiv 60%, peste cotațiile din ziua precedentă, o evoluție ascendentă înregistrând și cotațiile pe termen mediu și lung, care s-au apreciat cu aproximativ 17%. Prețul spot de pe piața autohtonă este cu 41% sau 40 euro/MWh peste cel de pe bursa austriacă CEGH, sugerând un dezechilibru local între cerere și ofertă.
La începutul lunii decembrie, Profit.ro avertiza că, “în momentul în care România va începe să importe gaz din Ungaria, va deveni cap de traseu atât în ceea ce privește gazul importat prin Negru-Vodă (din TurkStream via Bulgaria), cât și în ceea ce privește gazul importat din Ungaria și Austria, ceea ce va conduce la formarea pe piața autohtonă a celui mai ridicat preț regional”.
Prețul gazului cu livrare în ziua următoare tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat cu 56,5% în ultimele patru zile ca urmare a reapariției îngrijorărilor cu privire la o posibilă criză energetică la nivel european în condițiile în care Rusia și-a limitat livrările de gaze chiar înainte ca Bătrânul Continent să intre într-o perioadă cu temperaturi mai scăzute.
Actorii de pe piața gazelor anticipează o iarnă dificilă în România și în regiune, prețul gazului cu livrare în cele 3 luni următoare pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) fiind în prezent cel mai ridicat de pe cele mai importante burse europene. Dacă în prezent, pe piața pe termen scurt, pentru ziua următoare, prețurile din România sunt mai reduse decât cele din Ungaria sau Austria, pe piața pe termen mediu și lung acestea sunt superioare.
Prețul mediu spot al gazelor tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a scăzut sub 300 de lei/MWh pentru prima dată în ultima lună și jumătate, după ce pe 6 octombrie crescuse peste 500 de lei/MWh. Motivul: Gazprom și-a dublat capacitatea rezervată pentru exportul de gaze în România și a promis să livreze cantități superioare de gaze în UE.
Bursa Română de Mărfuri (BRM), pe care se tranzacționează peste 70% din consumul intern de gaze naturale, a înființat o siubsidiară în Republica Moldova, BRM East Energy, compania urmând a se ocupa, începând cu 1 ianuarie 2022, cu realizarea unor platforme pe care vor putea fi tranzacționate atât gaze, cât și energie electrică, cu accent pe piața de echilibrare a sistemului de gaze de peste Prut.
Energia electrică este o componentă importantă a businessului Portului Constanța, atât pe partea de cheltuieli, cât și în ceea ce privește veniturile. Anul trecut, compania a încasat peste 42 milioane lei din prestarea de servicii de energetică portuară, reprezentând mai mult de 12% din totalul cifrei de afaceri, de 345,2 milioane lei.
Prețurile gazului pe bursele europene au fluctuat masiv miercuri, după un avans de aproximativ 40% luat în prima parte a zilei ele coborând semnificativ în urma anunțului președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, privind majorarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Ucraina.
Prețul gazului cu livrare în ziua următoare, joi, și cel pentru luna următoare, noiembrie, a ajuns miercuri la 650 lei/MWh pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), de unde este cumpărat de furnizorii autohtoni, dublu față de cel prezent în în cele mai bune oferte disponibile pe piață și de peste 6 ori mai ridicat decât cel din contractele concurențiale semnate în a doua parte a anului trecut. Experții avertizează însă că prețul gazului poate depăși 1.000 lei/MWh.
Prețul gazelor cu furnizare în octombrie, dar și al celor pentru primul semestru al anului viitor, a sărit marți de 500 de lei/MWh, apropiindu-se de nivelul anticipat de experții citați în urmă cu o săptămână, de 550 lei/MWh. Anul trecut, în urma scăderii consumului ca urmare a carantinării economiilor, prețul gazului ajunsese și la un nivel de 40 de lei/MWh.
Penuria de gaze la nivel global, dar și local, se face simțită pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), unde prețul gazelor cu livrare în luna noiembrie și al celor pentru semestru întâi al anului viitor au sărit de 400 de lei/MWh, un nivel record pentru piața autohtonă.