Pandemia crizei gazelor se răspândește rapid din Europa și către alte piețe. Astfel, luni, gazul cu livrare în luna octombrie a atins pe piața din Statele Unite un nivel maxim al ultimilor 7 ani, în creștere cu 7,3% față de prețul de închidere al zilei precedente.
Consumatorii casnici și non-casnici au primit în ultimul timp notificări de la furnizori prin care sunt anunțați că, dată fiind evoluția costurilor de achiziție de gaze de pe piața angro, prețul gazelor li se va majora la 230-240 lei/MWh. Cu toate acestea, lipsa de transparență a pieței face ca prețul de achiziție a gazelor de către furnizori în vedere revânzării către consumatori să fie în mare parte o necunoscută.
Prețul gazului pe bursele operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), atât pe cele spot cât și pe cele pe termen mediu s-a majorat cu peste 10% sau 25 de lei în ultimele zile, ajungând la un record de peste 250 lei/MWh.
Cotațiile gazelor pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri au atins marți un nivel record, de aproximativ 230 de lei/MWh, în condițiile în care producția încă își revine de la minimele istorice realizate săptămâna trecută în urma unor lucrări de mentenanță efectuate de unul dintre cei doi mari producători autohtoni, OMV Petrom.
Producția zilnică de gaze autohtonă s-a redus în ultima săptămână cu o pătrime, ca urmare, probabil, a efectuării de lucrări de mentenanță la unele zăcăminte. Drept urmare, a doua zi după declanșarea procesului de reducere a producției, prețul gazului pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), a ajuns la un nivel record de 222,76 lei/MWh.
Românii care nu încheie contracte pe piața concurențială și rămân abonați ai serviciului universal vor plăti facturi mult mai mari la iarnă, avertizează ministrul Energiei, Virgil Popescu. Mesajul a fost transmis în emisiunea ”Ora de Profit.ro”, moderată de Adriana Nedelea și difuzată duminică la Prima TV.
Presiunea pe aprecierea prețului gazului de pe piețele europene rămâne ridicată, pe lângă nivelul redus al cantităților depozitate, începând de duminică, neașteptat, capacitatea de transport pe principala rută de aprovizionare a nordului și centrului Europei cu gaz rusesc, Nord Stream, fiind limitată timp de o săptămână.
În această săptămână s-au semnat primele contracte pe platforma nou creată a Bursei Române de Mărfuri (BRM) de schimbare a furnizorului de energie electrică, luni având loc prima licitație de energie electrică la care au putut lua parte și consumatorii casnici.
Scăderea producției interne de gaze, diminuarea considerabilă a cantității de gaze înmagazinate în urma unei ierni lungi și introducerea programului de ofertare a gazelor au condus la o scumpire considerabilă a gazelor de pe piața internă, care se tranzacționează la un preț mai mare cu peste 50% față de cel de anul trecut.
Luni, 5 aprilie ar trebui să se semneze primul contract de furnizare energie electrică al unui consumator casnic pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), începând din aceeași lună platforma de tranzacționare anunțată de Profit.ro urmând a se extinde, pentru a permite inclusiv schimbarea furnizorului de gaze naturale, a declarat, pentru Profit.ro, președintele și Directorul General al BRM, Gabriel Purice.
Transgaz, operatorul sistemului de transport din România, a semnat un contract de achiziționare gaze naturale în vederea acoperirii consumul intern pentru perioada 1 martie 2021-28 februarie 2022 în valoare de 76,5 milioane de lei cu OMV Petrom, prețul obținut fiind de 87,34 lei/MWh, cu 26,66 lei/MWh sau 23,4% sub cel din contractul anterior semnat cu celălalt mare producător român, Romgaz SA.
Bursa Româna de Mărfuri (BRM) a anunțat marți lansarea unei platforme pe care inclusiv consumatorii casnici vor putea cumpăra energie electrică, participarea lor pe această platformă fiind gratuită. Rămâne de văzut ce succes va avea demersul BRM, produsul fiind mai degrabă destinat consumatorilor casnici cu consum ridicat și cu cunoștințe destul de serioase atât în ceea ce privește piața de electricitate, cât și cea bursieră.
Legislația secundară adoptată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei privind furnizarea de ultimă instanță are avantajul că nu îi lasă pe consumatori fără gaze în cazul în care furnizorul lor concurențial are probleme, însă și dezavantajul că facturile sunt variabile și, cel puțin pe timp de iarnă, mult mai scumpe decât cele negociate cu un furnizor concurențial. Un consumator non-casnic a găsit o soluție la această problemă, soluție care din păcate nu poate fi aplicată și de consumatorii casnici.
Vremea mai friguroasă instalată în ultimele zile în România a condus la o majorare a consumului de gaze și, implicit la o creștere spectaculoasă a prețului gazelor pe bursele spot. În numai 5 zile, prețul gazelor s-a majorat cu 71%, de la aproximativ 70 de lei/MWh la peste 120 lei/MWh.
Convergența prețurilor gazelor de pe bursele maghiară (CEEGEX) și română (BRM) a condus la dispariția fluxurilor de gaze pe granița dintre cele 2 state la finalul lunii noiembrie, reiese din raportul agenției de reglementare a domeniului de la Budapesta, MEKH.
Activitatea AIK Energy a fost suspendată de Transelelctrica și OPCOM de pe piața de echilibrare, respectiv de pe piețele spot și la termen operate de OPCOM.
ANRE acuză E.ON Gaz Furnizare că, în urmă cu 2 ani, în toamna lui 2018, a "conspirat" cu compania-soră E.ON Energie pentru a "simula" o tranzacție liberă neprestabilită de cumpărare angro de gaze de la aceasta la o licitație derulată pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) la care putea participa orice jucător interesat din piață, în cantitate de 405.000 MWh și la prețul de 108 lei/MWh (în total 43,7 milioane lei), tranzacție ale cărei detalii fuseseră de fapt prestabilite prin e-mail de managerii celor două companii.
Prețurile futures ale gazelor de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) au coborât, în urma introducerii programului de ofertare de gaze (gas realease program), sub cele de pe bursa austriacă CEGH, ceea ce a determinat o scădere abruptă a importurilor pe ruta maghiară, care au dispărut practic în luna septembrie. Tendință care va continua cel puțin pe termen mediu și scurt. Motivul: pe piața internă există o supraofertă de gaze, pe lângă producția autohtonă, de aproximativ 255 GWh/zi, fiind aproape pline și depozitele de gaze.
Romgaz, companie deținută majoritar de statul român care recent a pierdut statutul de cel mai mare producător autohton în favoarea OMV Petrom, a vândut o cantitate record de gaze, 2,88 TWh, cu livrare în a doua jumătate a acestui an. Cantitatea tranzacționată într-o singură zi este egală cu o treime din cea vândută de companie pe întreg trimestrul al doilea.
Luni s-a efectuat prima tranzacție cu gaze la prețul maximal impus producătorilor la ofertare de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru trimestrul al treilea. Astfel, 94 de MWh au fost vânduți la un preț de 24,6 lei/MWh.
Tranzacțiile forward cu gaze pe piețele centralizate (BRM și OPCOM) s-au prăbușit de la publicarea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a prețurilor maximale la care producătorii trebuie să scoată la licitație 30% din producție. Paradoxal: emiterea ordinului ANRE de obligarea a producătorilor de a scoate la ofertare 30% din producție a fost justificată tocmai pentru majorarea volumului tranzacționat pe aceste piețe.
Prețul gazului tranzacționat pe cele două burse interne, OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), atât cel spot, cât și cel cu livrare la termen, a fost anul trecut superior celui comercializat pe principala bursă regională, CEGH, din Austria. Specialiștii anticipează că și în 2020 situația va fi similară, așteptându-se totuși la o diminuare a ecartului în cazul în care abrogarea OUG 114/2018 va fi confirmată. Adică în situația în care piața va fi liberalizată de la 1 iulie, așa cum prevede ordonanța de urgență 1/2020, respinsă însă de Senat. Camera Deputaților este însă cameră decizională.
Perioada extrem de caldă din aceasta iarnă a condus la un nivel al consumului scăzut în condiții de supraofertă de gaze, ceea ce a cauzat o prăbușire a prețului gazului nu numai pe piețele spot, ci și pe cele la termen. Pe 28 ianuarie, de exemplu, OMV Petrom a vândut pe platforma Bursei Române de Mărfuri (BRM) 58 GWh, cu livrare în luna februarie, cu un preț de numai 72 lei/MWh, cu doar 4 lei/MWh peste cel reglementat. Pe piețele spot, prețurile medii se situează de mai mult de o lună sub cel reglementat.
Piețele centralizate de gaze din România (OPCOM și Bursa Română de Mărfuri - BRM) au un început de an liniștit, după ce în cea de-a doua jumătate a anului numai pe OPCOM s-au tranzacționat pe piața la termen peste 30 TWh. În primele 20 de zile ale acestui an, pe piețele la termen fuseseră efectuate 7 tranzacții (4 pe OPCOM și 3 pe BRM) cu un volum total de 665 GWh, 13,3% din media lunară a ultimelor 6 luni ale anului trecut.
Vremea neobișnuit de caldă instalată în România în ultima perioadă a dezechilibrat raportul dintre cerere și ofertă pe piața autohtonă, cererea redusă fiind dublată de o ofertă mai mult decât prietenoasă, alimentată din producția internă, importuri și înmagazinări. Rezultatul, prețul pe piețele spot, intraday, respectiv day ahead, operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) nu numai că au atins minime istorice, dar sunt mai mici cu peste 10% față de prețul reglementat de 68 de lei/MWh de pe piața internă sau de cel de pe hub-ul austriac CEGH, folosit ca preț de referință la calcularea redevențelor.