O cantitate de 300 MWh de gaz a fost tranzacționată duminică, pe piața intraday operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), la un preț de 67 de lei/MWh, cu un leu sub prețul reglementat de 68 de lei/MWh la care producătorii sunt obligați de prevederile OUG 114 și de legislația secundară a Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei din România (ANRE) să vândă gazele destinate consumatorilor casnici și CET-urilor.
Penuria de gaze de pe piețele centralizate pare a se atenua în urma importurilor masive, de peste 2,2 TWh, și a umplerii depozitelor în proporție de peste 92% din capacitatea de depozitare. Dovadă - pe 13 octombrie, pe piața intrazilnică operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), prețul unui MWh a coborât, pentru prima dată în istoria de un an a piețelor spot din România, sub nivelul de 70 de lei.
Piața gazelor pare a se fi detensionat timid de la începutul acestei luni, pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) fiind înregistrat cel mai redus preț al ultimelor 6 luni, de 85,8 lei/MWh. Explicația: importurile masive și cantitatea limitată de gaz care mai poate fi injectată în depozite, pline în proporție de 91,5%, au majorat disponibilitățile rămase pe piața concurențială.
Prețul gazelor naturale pe bursele spot operate de OPCOM și Bursa Română de Măfuri (BRM) au atins, în această săptămână, maximele anului, depășind nivelul de 130 lei/MWh. Dacă, pe OPCOM, prețul gazelor de pe piața pentru ziua următoare (PZUGN) cu livrare pentru ziua de marți a fost de 133,6 lei/MWh, prețul produsului similar comercializat pe BRM, pe piața Day Ahead, cu livrare în ziua de miercuri, a atins maximul acestui an, de 135,1 lei/MWh.
Investitorii instituționali, însă nu numai ei, ar putea tranzacționa produse energetice derivate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) până la finalul acestui an, BRM având informal acceptul ASF în acest sens, a anunțat președintele Adunării Generale a Acționarilor BRM, Septimiu Stoica, la Profit Energy.forum.
Prețul gazelor pe piața pentru ziua următoare (PZUGN) a OPCOM s-a majorat într-o singură zi, joi, cu 20%, la 135 lei/MWh, după ce miercuri atinsese maximul de la lansarea în urmă cu o lună a acestei piețe, 112,5 lei/MWh. Principala motivație ar putea fi aceea că, până la finalul acestei luni, furnizorii și producătorii sunt obligați să-și realizeze obligațiile de stocare a gazului pentru iarnă, majorate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) cu 15% față de nivelul stabilit pentru iarna trecută. Perspectivele pe piața de energie vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu, în direct la Profit TV.
Prețul gazelor pe piața pentru ziua următoare (PZUGN) a OPCOM a scăzut pentru prima dată de la lansarea sa, de la prețul de 102 lei/MWh înregistrat în ultimele 5 zile de tranzacționare la 99,9 lei/MWh.
Statul român a încasat în prima jumătate a acestui an redevențe aferente activității de producere a gazelor naturale în valoare de 432,7 milioane de lei, echivalent unui procent de 67% din totalul redevențelor încasate pe 2017, ca urmare a modificării prețului de referință din formula de calcul a redevențelor. Însă sumele încasate de stat de pe urma activității de extracție a gazelor naturale sunt aproape duble, încasărilor din redevențe adăugându-li-se și cele din impozitul special pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețului gazelor.
Bursa Română de Mărfuri (BRM) și-a luat în serios rolul de piață centralizată a gazelor concurentă a OPCOM, finalizând deja implementarea platformei BRM Gaz Day-ahead destinată pieței spot.
Grupul maghiar MET, unde acționar majoritar este CEO-ul Benjamon Lakatos, fost director al companiei petroliere naționale maghiare MOL și apropiat al premierului Ungariei, Viktor Orban, își aduce în România divizia internațională de trading de mărfuri, înregistrată în Austria, pentru tranzacționarea gazelor din Marea Neagră.
Cei trei operatori de piețe centralizate de gaze naturale sunt OPCOM, Bursa Română de Mărfuri (BRM) și Humintrade SRL. Cel din urmă este deținut de fostul deputat și prefect PSD de Gorj Mugurel Surupăceanu, a obținut licență de la ANRE doar luna trecută și va activa prin intermediul portalului e-gas.ro.
Obligația este valabilă pentru toți participanții la piața de gaze naturale, respectiv și pentru furnizori și traderi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro. De asemenea, toți participanții la piața de gaze vor fi obligați ca, dacă încheie contracte angro de cumpărare de gaze, minim 40% din cantitatea anuală achiziționată să fie cumpărată prin tranzacții derulate pe bursele românești de gaze.
România are în prezent două burse de gaze naturale înregistrate oficial, administrate de BRM și OPCOM, însă doar pe cea a BRM s-au derulat până acum tranzacții. Operatorul estimează că circa 90 TWh de gaze naturale vor fi tranzacționate la BRM în acest an, adică 75% din consumul la nivel național. În 2017, procentul a fost de 56% din consum, respectiv o cantitate de 67,7 TWh.
Senatul a preluat amendamentele avute în vedere inițial de comisia de Industrie de la Cameră prin care producătorul de energie Electrocentrale București (ELCEN), furnizorul de agent termic al RADET, ar putea căpăta posibilitatea legală de a se alimenta cu gaze naturale prin racordare directă la sistemul național de transport al operatorului de profil Trangaz.
Bursa Română de Mărfuri va rămâne, cel puțin pentru următoarea perioadă, administrator al unei platforme pe care vor fi tranzacționate gaze naturale, în pofida intenției comisiei de industrii a Camerei Deputaților de a acorda monopolul administrării pieței de gaze către OPCOM.
Una dintre cele două companii prin intermediul cărora Gazprom exportă gaze în România, Conef Gaz (care acționa în România până recent prin Imex Oil), a achiziționat un volum important de gaze din producția internă a României, de 1,7 milioane MWh, într-o singură licitație, la un preț de 72,65 lei/MWh. Perioada de livrare acoperă această iarnă și urmează a se încheia pe 31 septembrie 2018.
Prețul gazelor naturale cu livrare în luna decembrie de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat cu peste 13% față de cel al gazelor cu livrare în luna noiembrie. Evoluția prețului din România urmează traiectoria celui din Uniunea Europeană, care se confruntă cu un deficit de alimentare cu Gaz Natural Lichefiat (GNL) și cu un nivel redus al stocurilor.
"O competiție între mai multe piețe, pentru tranzacționarea gazelor, este benefică", a spus Petcu, adăugând că Guvernul va trimite un punct de vedere în acest sens la proiectul de lege de aprobare a OUG nr. 64/2016, aflat la de Comisia de Industrii a Camerei Deputaților pentru refacerea raportului.
Cu cât se apropie anotimpul rece, cu atât mai mult se înfierbântă politicienii și principalii actori din sectorul energetic. Nu există an în care opiniei publice să nu-i fie prezentat un scenariu apocaliptic. Ultima imagine escatologică prezentată publicului este cea a gazelor naturale.
OPCOM va deține monopolul operării piețelor centralizate de gaze naturale, iar producătorii vor fi obligați să tranzacționeze de la 1 ianuarie 2018 marfa pe aceste piețe, cu o prevedere inițială de 70% din producție, procent majorat anual de Guvern, “până la atingerea cotei de 100%”, a decis astăzi Comisia de Industrii și Servicii, cu 5 voturi împotrivă, insuficiente pentru a bloca decizia.
Obligația de a tranzacționa gaze naturale, într-o manieră prestabilită, exclusiv pe platforma OPCOM constituie o politică restrictivă din punct de vedere comercial și introduce un regim discriminatoriu între regulile de comercializare a gazelor naturale pentru producția internă și regulile aplicabile importurilor de gaze naturale, întrucât producătorii străini vor avea dreptul de a încheia contracte bilaterale negociate direct cu consumatori mari din România, în vreme ce producătorii autohtoni de gaze naturale nu vor avea voie să încheie asemenea contracte, atenționează Romanian Black Sea Titleholders Association – RBSTA (Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră). La rândul său, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) cere parlamentarilor ca, în pragul votului final în Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților pe amendamentele propuse la OUG 64/2016 în vederea adoptării acesteia prin lege, să ia o decizie care să țină cont de punctele de vedere exprimate de toate părțile interesate, inclusiv de către reprezentanții industriei.
Comisia de industrii a Camerei Deputaților, condusă de social-democratul Iulian Iancu, refuză să-și modifice raportul de adoptare a Ordonanței de Urgență 64/2016 privind liberalizarea prețului gazelor la producători, insistând să acorde monopolul operării piețelor centralizate OPCOM-ului și să oblige producătorii ca, din ianuarie, să tranzacționeze marfa pe aceste piețe, cu o cotă inițială de 70% din producție, procent care să fie majorat anual de Guvern, “până la atingerea cotei de 100%”.
Contractele forward pe gaze naturale cu garantare prin servicii de contraparte centrală sunt pregătite pentru lansare la Bursa Română de Mărfuri (BRM), bursa și furnizorul de soluții de compensare din Ungaria KELER CCP finalizând cu succes integrarea și testarea sistemului IT necesar tranzacționării acestor produse astfel încât procesul de admitere a participanților pe această piață poate fi demarat.
Producătorii de gaze nu vor fi obligați să-și vândă întreaga producție pe piețele centralizate administrate în regim de monopol de OPCOM, iar Bursa Română de Mărfuri va putea în continuare găzdui tranzacții cu gaze naturale, cel puțin până în toamnă. Plenul camerei Deputaților a decis astăzi să retrimită la comisii proiectul de lege pentru adoptarea OUG 64 privind liberalizarea gazelor la producători.
Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, condusă de social-democratul Iulian Iancu, a profitat din plin de haosul la nivel politic din ultimele zile și a adoptat raportul privind OUG 64, care viza liberalizarea prețului gazelor la producători, cu tot cu amendamentele contestate de toate instituțiile consultate: Comisia Europeană, Guvern, Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, Consiliul Concurenței etc.