Numărul de beneficiari de pensii de serviciu (pensii speciale) era, în luna mai 2022, de 9.826 persoane, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Comisia Europeană a propus un buget anual al UE pe 2023 în valoare de 185,6 miliarde de euro, care va fi completat de granturi cu o valoare estimată de aproximativ 113,9 miliarde de euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Ministerul Muncii face simulări pe mai multe variante de majorare a pensiilor pentru anul în curs, în contextul în care inflația accelerată afectează puterea de cumpărare a populației, inclusiv a pensionarilor, dar crește în același timp încasările statului din taxe și impozite. Variantele luate în calcul sunt creșterea punctului de pensie cu 5%, 8% sau 10%, au declarat pentru Profit.ro surse din Ministerul Muncii. Președintele României, Klaus Iohannis, a pledat, marți, pentru creșterea pensiilor, afirmând că este "imoral" și "incorect" ca doar pensionarii să plătească "prețul" crizelor. Iohannis a anunțat că Guvernul va veni cu un plan serios în această chestiune.
România colectează venituri reduse la buget din cauza ineficienței aparatului fiscal, care abia acum se află într-un proces de modernizare, dar și din cauza numărului foarte mare de regimuri fiscale speciale acordate de către politicieni unor categorii de venituri, în timp ce unui angajat statul îi ia prin impozit și contribuții peste 40% din ce câștigă.
Bugetul a înregistrat un deficit de 16,33 miliarde lei în primele patru luni, în scădere față de deficitul de 20,7 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe primele patru luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor. Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,86 puncte procentuale din PIB - influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans 0,34 puncte procentuale din PIB - preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a prezentat, în ședința Guvernului, datele execuției bugetare pentru primele 4 luni, anunțând un deficit de 1,23% din PIB, în scădere cu 0,5 procente comparativ cu anul trecut.
Diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10% va avea un impact de cel puțin 10 miliarde lei în bugetul general consolidat, a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
Statul nu este un exemplu pentru cetățenii săi și nu trăiește în limitele veniturilor pe care le colectează din taxe și impozite. Guvernanții, indiferent de partid, preferă calea ușoară a împrumuturilor în locul unei corecții a cheltuielilor care ar adcue aparatul de stat mai aproape de nivelul veniturilor, dar i-ar lăsa cu mai puțini bani la dispoziție. O altă variantă ar fi creșterea taxelor pentru a finanța cheltuielile pe care autoritățile le consideră necesare, însă aceasta este o măsură nepopulară.
România are probleme serioase cu bugetul, deoarece cheltuielile cresc într-un ritm mult mai rapid decât încasările și nu este clar cu ce se poate umple acest deficit, scrie publicația maghiară Napi Gazdaság, citată de Rador.
Guvernul a încheiat primele trei luni cu un deficit bugetar de 15,7 miliarde lei, mai mult cu peste 1 miliard comparativ cu 14,63 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), deficitul a înregistrat o scădere cu 0,05 puncte procentuale, de la 1,24% din PIB în ianuarie-martie anul trecut la 1,19%. Pentru a acoperi deficitul, diferența dintre cheltuielile mai mari și veniturile mai mici, Guvernul se împrumută, iar aceste împrumuturi sporesc datoria publică. Veniturile pentru primele trei luni sunt în urcare cu 21,3% față de anul trecut, în timp ce cheltuielile sunt și ele mai mari cu 19,2%. Se remarcă scădere încasărilor din impozit pe profit, cu 74%, creșterea veniturilor din TVA cu 39,3%, dar și majorarea costurilor cu dobânzile cu 61,4%, la 5,76 miliarde lei, în timp ce cheltuielile de personal nu s-au modificat semnificativ.
Pentru producătorii de țigarete din România data de 1 aprilie a fiecărui an are o importanță aparte. Fără a avea nicio legătură cu ziua păcălelii, în fiecare an, 1 aprilie reprezintă momentul intrării în vigoare a noilor valori ale accizei totale la țigarete. Acest moment are reverberații nu doar la nivelul industriei tutunului, ci și la nivelul veniturilor bugetare în România. Cu toate acestea, anul acesta de 1 aprilie a avut loc o mică păcăleală. Și nu e foarte clar dacă statul a fost păcăliciul sau păcălitul. Să vedem despre ce este vorba...
BAT este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României în 2021, cu o contribuție totală de circa 11 miliarde de lei (2,2 miliarde de euro) sub formă de taxe și accize, ceea ce înseamnă o creștere a contribuțiilor de 10% față de anul 2020. BAT este totodată unul dintre cei mai mari exportatori de produse agricole procesate în România, cu peste 60% din volumele produse la fabrica din Ploiești, țigarete și consumabile din tutun pentru glo, exportate în piețe din întreaga lume. BAT asigură peste 3.000 de locuri de muncă în România și generează alte 30.000 de locuri de muncă indirect, prin lanțul de distribuție și aprovizionare.
Guvernul a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2022 al Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), care va gestiona anul acesta programe cu un buget total de aproximativ 2,7 miliarde de lei. Printre acestea se numără Rabla Clasic și Rabla Plus, ale căror bugete sunt astfel suplimentate, dar și Rabla Electrocasnice, Sisteme Fotovoltaice sau proiecte de piste de biciclete. Suma va fi utilizată atât pentru onorarea angajamentelor rezultate din sesiuni anterioare, cât și pentru continuarea programelor deja consacrate și pentru finanțarea unor programe noi.
Execuția bugetului general consolidat pentru primele două luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 9,51 miliarde lei în scădere față de deficitul de 12,76 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,35 puncte procentuale pe primele două luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,08% din PIB la 0,72% din PIB. Date în acest sens au fost anunțat încă de miercuri de ministrul Finanțelor; Adrian Câciu, care a afirmat, fără să dea alte detalii, că deficitul bugetar pentru ianuarie-februarie s-a redus cu 0,4 puncte procentuale față de anul trecut. Pe baza afirmației ministrului, se putea calcula nivelul deficitului.
Deficitul bugetar pentru ianuarie-februarie s-a redus cu 0,4 puncte procentuale față de anul trecut, a declarat, astăzi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Având în vedere că în primele două luni de anul trecut, deficitul s-a situat la 1,14%, 12,76 miliarde lei, din afirmația ministrului rezultă că deficitul din primele două luni ale acestui an ar fi de circa 0,74%, adică circa 9,4 miliarde de lei. În aceeași conferință de presă, ministrul a exclus posibilitatea unor reduceri de taxe fără o îmbunătățire semnificativă a colectării, având în vedere că România este în procedură de deficit excesiv declanșată de Comisia Europeană și are de respectat ținte în ceea ce privește consolidarea finanțelor statului.
Consiliul de Miniștri german a aprobat o actualizare a bugetului federal pentru 2022, prezentată de ministrul Finanțelor, Christian Lindner, care prevede o nouă îndatorare, în jur de 200 miliarde euro, scrie agenția EFE.
China își mărește cheltuielile pentru apărare în 2022 cu 7,1%, până la 229 de miliarde de dolari, transmite AP News. Această țară are al doilea cel mai mare buget de apărare din lume, după SUA.
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 1,47% în ianuarie 2022, comparativ cu luna precedentă, la 174,63 milioane de lei, de la 172,09 milioane de lei, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF).
Guvernul a înregistrat în ianuarie un deficit bugetar de 1,68 miliarde lei (0,13% din PIB), în scădere față de deficitul de 3,69 miliarde lei (0,31% din PIB) înregistrat în ianuarie 2021. La începutul lunii februarie, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat că bugetul are "perspectiva unui ușor excedent pe luna ianuarie", în timp ce plățile pentru rambursările de TVA și facturi sunt la zi. Conform datelor publicate acum de Finanțe, această perspectivă nu s-a concretizat. Evoluția deficitului bugetar în luna ianuarie este explicată de creșterea veniturilor totale cu 25% (an/an), în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 16,1% (an/an). Cheltuielile de personal au crescut cu numai 1%, cele cu bunuri și servicii s-au majorat cu 11%, cheltuielile cu asistența socială au fost mai mari cu 30%, în mare măsură ca urmare a creșterii pensiilor. De asemene, costurile cu dobânzile au urcat cu 1,1 miliarde lei, la 1,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu investițiile au scăzut de la 1,7 miliarde lei în ianuarie 2021 la 1,45 miliarde lei în ianuarie anul acesta.
Noua schemă de sprijinire a industriei HoReCa, pentru pagubele suferite în pandemie anul trecut, va fi implementată abia după 1 iulie, mai exact după prima rectificare bugetară a acestui an, a anunțat ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu.
Investițiile de anul trecut s-au ridicat la 4,97% din PIB (59,27 miliarde lei) și s-au situat, astfel, pentru al treilea an la rând sub nivelul deficitului bugetar, de 6,72% (80 miliarde de lei). Acest dezechilibru ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă, după ce timp de mai mulți ani guvernanții au erodat baza fiscală, colectarea de taxe și impozite, și au mărit în paralel cheltuielile. Un aspect important este că statul a cheltuit în decembrie pentru investiții, în principal plata de facturi emise în contul lucrărilor efectuate de mediul privat, peste 15 miliarde de lei, cel mai probabil o sumă record. Pentru 2022, ținta investițiilor, subiect de dispută între politicienii din coaliție, este de 6,7% din PIB (88,8 miliarde lei).
Bugetul are "perspectiva unui ușor excedent pe luna ianuarie", în timp ce plățile pentru rambursările de TVA și facturi sunt la zi, a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, în ședința de Guvern. Potrivit acestuia, veniturile fiscale au fost cu 31%, 7 miliarde de lei, mai mari în ianuarie față de ianuarie anul trecut, iar veniturile bugetului de stat sunt cu circa 45% mai ridicate. Ministrul a menționat la veniturile din ianuarie dividendele de la companii, cum ar fi CEC, dar și din redevențe și taxa pe gaze.
Bugetul general consolidat a încheiat anul trecut cu un deficit de 6,72% din Produsul Intern Brut, respectiv 80 de miliarde de lei, sub estimările inițiale care indicau un sold negativ de 7,13% din PIB la final de an, potrivit Execuției bugetare transmise vineri de Ministerul Finanțelor Publice.
Guvernul a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB, sub ținta de 7,13% din PIB (84,9 miliarde de lei), a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Deficitul este diferența dintre cheltuielile mai mari și veniturile mai mici, iar suma aferentă este împrumutată de stat și crește datoria publică. Câciu a spus anterior că deficitul pentru 2021 a fost mai redus decât cel prevăzut, dar fără să dea detalii.
Ana Birchall, fost ministru PSD al Justiției, a fost recrutată de Nuclearelectrica în calitate de Reprezentant Special pentru Proiecte Strategice si Relatii Internationale.