Având deja cea mai mare creștere economică trimestrială din UE, România rămâne în spate cu povara dobânzilor - tot printre cele mai mari din Uniune. Dobânzile pe termen lung au sărit de 8%, datoria publică a explodat

Având deja cea mai mare creștere economică trimestrială din UE, România rămâne în spate cu povara dobânzilor - tot printre cele mai mari din Uniune. Dobânzile pe termen lung au sărit de 8%, datoria publică a explodat
scris 18 mai 2022

Povara dobânzilor este tot mai ridicată pentru stat în contextul în care și datoria publică a explodat în ultimii ani și a depășit, la începutul acestui an, pragul de 50% din PIBÎndatorarea statului s-a menținut în martie peste 50% din PIB, pentru a treia lună consecutiv peste acest prag, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

Guvernanții, care  tocmai au bifat, iericea mai mare creștere economică trimestrială din UE, cu o neașteptată creștere a economiei în primul trimestru din 2022 cu 5,2% în termeni trimestriali (comparativ cu trimestrul al patrulea al anului trecut) și cu 6,5% în termeni anuali (comparativ cu primul trimestru din 2021), încearcă să minimalizeze această problemă a dobânzilor, astfel încât să poată împrumuta în continuare fără opreliști sume cât mai mari, însă situația nu este pe departe una bună pentru România. La nivelul de 50%, datoria României, deși a crescut în ultimii ani, este sub media europeană. Problema României este, însă, că veniturile statului sunt printre cele mai reduse din UE, iar dobânzile printre cele mai mari, astfel că povara datoriei publice, calculată ca pondere a costurilor cu dobânzile în veniturile bugetare, este printre cele mai ridicate la nivel european.

De ce este important: Statul nu este un exemplu pentru cetățenii săi și nu trăiește în limitele veniturilor pe care le colectează din taxe și impozite. Guvernanții, indiferent de partid, preferă calea ușoară a împrumuturilor în locul unei corecții a cheltuielilor care ar adcue aparatul de stat mai aproape de nivelul veniturilor, dar i-ar lăsa cu mai puțini bani la dispoziție. O altă variantă ar fi creșterea taxelor pentru a finanța cheltuielile pe care autoritățile le consideră necesare, însă aceasta este o măsură nepopulară.

De asemenea important: O raportare a costului cu dobânzile sau a datoriei publice doar la PIB ascunde în mare parte situația mai gravă a finanțelor României. Pentru a evalua povara datoriei, raportarea trebuie făcută la veniturile statului. Statul român are venituri ca pondere în PIB foarte mici raportat la țările UE, astfel că are și o capacitate mult mai redusă de a susține datorie publică.

VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: Aceste creșteri pozitive vor avea un impact direct în dobânda de referință. Care este unul dintre coșmarurile băncilor centrale CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: Aceste creșteri pozitive vor avea un impact direct în dobânda de referință. Care este unul dintre coșmarurile băncilor centrale

Potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene (date privind costul cu dobânzile și venituri totale), disponibile în tabelul de mai jos, România ar urma să dea 5,4% din venituri pe dobânzi în acest an. Doar trei țări au o situație mai gravă, Italia - 6,1%, Grecia - 5,5% și Ungaria - 5,41%.

Comparativ cu anul anterior, situația României ar însemna o înrăutățire. În 2021, o povară a datoriei mai ridicată au avut Italia, Portugalia, Ungaria, Grecia și Spania. În timp ce Italia, Portugalia, Ungaria și Spania ar înregistra în 2022 o îmbunătățire a acestui raport, în România și Grecia situația este estimată să devină mai tensionată.

Datele Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare a CE reprezintă estimări bazate pe proiecții macroeconomice ale Comisiei, într-un climat economic volatil. De exemplu, dobânzile la care se împrumută statul român se află însă în creștere accelerată, astfel că situația ar putea fi la final de an mai complicată chiar decât cea care reiese din tabelul de mai jos.

    2022 2021 2020
    Dobânzi din venituri %

Cheltuieli dobânzi (mld.euro)

Total venituri (mld.euro)

Dobânzi din venituri %

Cheltuieli dobânzi (mld.euro)

Total venituri (mld.euro)

Dobânzi din venituri %

Cheltuieli dobânzi (mld.euro)

Total venituri (mld.euro)

1 Italia 6,1 53,7 882,1 7,3 60,7 831,4 7,3 57,3 786,0
2 Grecia 5,5 4,8 87,9 5,3 4,5 84,9 6,0 4,9 82,2
3 Ungaria 5,4 3,8 70,2 5,6 3,5 62,0 5,4 3,2 59,6
4 România 5,4 4,7 87,1 5,1 4,0 79,2 4,3 3,1 71,8
5 Portugalia 5,3 5,2 97,9 5,8 5,5 94,2 6,7 5,8 87,0
6 Spania 5,0 26,8 536,6 5,2 26,3 509,7 5,4 25,2 465,4
7 Cipru 4,1 0,4 9,7 4,3 0,4 9,3 5,9 0,5 8,5
8 Malta 3,6 0,2 5,5 4,0 0,2 5,0 4,3 0,2 4,7
9 Irlanda 3,5 3,4 96,7 3,4 3,2 93,1 4,5 3,8 83,6
10 Croația 3,2 0,9 28,1 3,4 0,9 26,2 4,2 1,0 23,7
11 Slovenia 3,0 0,7 23,4 3,2 0,7 22,2 3,9 0,8 20,5
12 Belgia 2,9 7,4 254,5 3,5 8,4 241,8 3,9 8,9 229,0
13 Slovacia 2,8 1,2 42,3 3,1 1,2 39,1 3,0 1,1 36,9
14 Zona euro 2,7 158,8 5.885,9 3,0 169,3 5.611,4 3,2 171,8 5.307,4
15 Uniunea Europeană 2,6 179,4 6.902,6 2,9 189,1 6.565,6 3,1 190,9 6.195,4
16 Polonia 2,5 6,4 254,3 2,7 6,4 234,6 3,2 6,9 217,5
17 Franța 2,1 28,2 1.329,9 2,2 28,9 1.285,0 2,4 29,6 1.210,4
18 Austria 1,9 4,0 209,8 2,3 4,5 198,1 2,7 5,0 184,9
19 Bulgaria 1,8 0,5 28,1 1,6 0,4 25,6 1,3 0,3 23,2
20 Cehia 1,7 1,8 103,9 1,9 1,8 95,9 1,8 1,6 89,6
21 Letonia 1,5 0,2 13,4 1,6 0,2 12,2 1,8 0,2 11,4
22 Germania 1,0 17,7 1.709,0 1,2 19,0 1.625,1 1,3 21,0 1.566,9
23 Danemarca 1,0 1,7 171,6 1,4 2,4 169,3 1,0 1,7 166,4
24 Țările de Jos (Olanda) 0,9 3,6 384,4 1,1 4,0 365,2 1,5 5,4 351,0
25 Finlanda 0,7 1,0 135,4 1,0 1,3 132,0 1,3 1,6 122,5
26 Lituania 0,5 0,1 21,8 1,0 0,2 20,1 1,7 0,3 17,7
27 Luxemburg 0,3 0,1 32,6 0,3 0,1 30,9 0,4 0,1 28,0
28 Suedia 0,3 0,7 273,4 0,2 0,4 261,3 0,6 1,4 236,3
29 Estonia 0,0 0,0 12,9 0,0 0,0 12,2 0,0 0,0 10,8

sursă date: Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare/Comisia Europeană, calcule Profit.ro

Numărul angajaților la stat a urcat cu aproape 2.300 în martie, respectând media lunară a Guvernului Ciucă, și a depășit borna din decembrie 2010, anul tăierilor de salarii din acordul cu FMI CITEȘTE ȘI Numărul angajaților la stat a urcat cu aproape 2.300 în martie, respectând media lunară a Guvernului Ciucă, și a depășit borna din decembrie 2010, anul tăierilor de salarii din acordul cu FMI

Dobânzile din aprilie cele mai mari din UE, cu puțin peste Ungaria. Dobânzile României pe termen lung au trecut în mai de 8%

Dobânzile pe termen lung ale României s-au situat la 6,61% în aprilie, potrivit datelor Băncii Centrale Europene (BCE), cu puțin peste Ungaria, care se află la 6,59%. Polonia are un cost cu dobânzile pe termen lung de 5,96%.

Având deja cea mai mare creștere economică trimestrială din UE, România rămâne în spate cu povara dobânzilor - tot printre cele mai mari din Uniune. Dobânzile pe termen lung au sărit de 8%, datoria publică a explodat

Recent, Ministerul Finanțelor a împrumutat 517 milioane de lei de la bănci la un randament mediu de 7,93% pe an. Costurile de finanțare ale României sunt în creștere continuă, în condițiile unei datorii publice care a depășit jumătate din produsul intern brut. Obligațiunile scadente în februarie 2032 au atras oferte de 651 de milioane de lei la un prospect de 300 de milioane de lei. După mai multe licitații ratate în ultimele săptămâni, Finanțele au decis să mărească peste plan suma împrumutată până la 517 milioane de lei, deși randamentul mediu a crescut cu aproape 1,5 puncte procentuale față de acum o lună la 7,92% pe an.

La scurt timp, în piața secundară, randamentul mediu la titlurile de stat pe 10 ani a ajuns la aproape 8,3%, un nou record după criza financiară din 2009, după ce a sărit cu circa jumătate de punct procentual într-o zi și cu un punct într-o săptămână. Întreaga curbă a randamentelor s-a mutat abrupt în sus astăzi, cu rata pe un an în creștere cu 62 de puncte de bază, la 6,65%, și cele pe 5 și 10 ani în creștere cu 45 de puncte de bază, la 7,91%, respectiv 8,27%. La finele lunii aprilie, rata de dobândă la 10 ani era încă la sub 7%, iar în urmă cu un an, la 3%.

Guvernul a împrumutat în aprilie de la bănci, investitori și populație 5,3 miliarde lei, iar totalul pentru primele patru luni a urcat astfel la 44,6 miliarde lei. Dacă adăugăm la această sumă și cele 1,94 miliarde de euro (9,6 miliarde lei) care au intrat în ianuarie în contul statului din componenta de împrumut a PNRR, împrumuturile pentru primele patru luni ajung la suma de 54,2 miliarde lei (11 miliarde euro). Împrumuturile statului sunt necesare pentru a acoperi deficitul și pentru a rostogoli datoria mai veche ajunsă la scadență, dar au loc într-o perioadă în care dobânzile sunt în urcare. În primul trimestru din acest an, statul a plătit dobânzi de 5,76 miliarde lei, cu 61% mai mult față de primul trimestru de anul trecut, iar  economiștii se așteaptă ca pentru tot anul costul cu dobânzile să depășească 20 de miliarde de lei.

Guvernul are un necesar brut de finanțare de 145,4 miliarde lei pentru anul 2022, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, suma fiind determinată de deficitul bugetar de 77 miliarde lei și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2022, în sumă de circa 68,4 miliarde lei. De pe piețele externe, statul vrea să împrumute 14 miliarde de euro, din care 3,7 miliarde de euro prin PNRR, iar 10 miliarde de euro prin emisiuni de eurobonduri.

Având deja cea mai mare creștere economică trimestrială din UE, România rămâne în spate cu povara dobânzilor - tot printre cele mai mari din Uniune. Dobânzile pe termen lung au sărit de 8%, datoria publică a explodat

viewscnt
Afla mai multe despre
dobanzi
buget
venituri buget
titluri de stat
obligatiuni
costuri dobanzi