Guvernul a aprobat proiectul de rectificare bugetară, cu o creștere a deficitului estimat pentru anul în curs de 1,1 miliarde de lei, de la 83,8 miliarde de lei la 84,9 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, deficitul se menține la nivelul de 7,13% din PIB.
Bugetul pe 2022 ar putea fi aprobat repede, cel tâziu la începutul lunii ianuarie, reiese din declarațiile secretarului de stat în Ministerul Finanțelor, Lucian Heiuș (PNL).
Guvernul a schimbat deja proiectul de rectificare bugetară, cu o creștere a deficitului estimat pentru anul în curs de 1,1 miliarde de lei, de la 83,8 miliarde de lei la 84,9 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, deficitul se menține la nivelul de 7,13% din PIB.
Deficitul bugetar estimat pentru anul în curs crește cu 1,1 miliarde de lei, de la 83,8 miliarde de lei la 84,9 miliarde de lei, însă ca pondere în PIB se menține la nivelul de 7,13% din PIB, prevede proiectul de rectificare bugetară publicat de către Guvern. Printre ministerele care pierd sume importante sunt Agricultura, cu 2,3 miliarde de lei, și Transporturile, de unde se taie 757 milioane de lei. Bani mai mulți vor ajunge la Ministerul Muncii, inclusiv pentru subvențiile la energie electrică și gaze, 2,2 miliarde de lei în plus, la Sănătate se alocă suplimentar 2,45 miliarde de lei. De asemenea, Guvernul suplimentează cu 1,3 miliarde de lei și cheltuielile cu dobânzile la datoria statului, precum și fondul de rezervă al executivului, cu 727 milioane de lei.
Subvenția de la bugetul de stat către bugetul de pensii va fi redusă cu 142,4 milioane de lei în acest an, în contextul în care evoluția bună a pieței muncii a dus la încasări mai mari din contribuția la pensie plătită de angajați, prevede proiectul de rectificare a bugetului de asigurări sociale, prezentat acum de Ministerul Finanțelor. Având în vedere că veniturile la bugetul de pensii au fost cu 672,8 milioane lei peste așteptări, Guvernul a decis să aloce suplimentar 530,38 milioane lei pentru cheltuielile cu pensiile și să scadă cu 142,42 milioane de lei subvenția de la bugetul de stat către bugetul de pensii.
Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 47,98 miliarde lei (4,03% din PIB), în primele zece luni ale anului, în scădere față de deficitul de 74,04 miliarde lei (7,01% din PIB) înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020, a anunțat acum Ministerul Finanțelor. Profit.ro a scris în urmă cu două săptămâni, citând surse guvernamentale, că Ministerul Finanțelor vizează un deficit bugetar de aproximativ 4,1% din PIB pentru primele zece luni ale anului. La nouă luni, deficitul a fost de 4,29 miliarde lei (3,77% din PIB). Deficitul reprezintă diferența dintre cheltuielile prea mari și veniturile mai mici ale bugetului, sumă pe care statul trebuie să o împrumute și care se adaugă la datoria publică. Ținta de deficit pentru întreg anul este de 7,13% din PIB, însă ar putea fi modificată la rectificarea așteptată săptămâna aceasta.
Guvernul se vede nevoit să ia sute de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru a putea plăti pensiile militare de stat în luna decembrie, după ce mii de cadre militare și polițienești s-au pensionat pe parcursul anului, majorând semnificativ costurile bugetare lunare ale acestor pensii.
Cea mai eficientă măsură de sprijin a fost cea care a presupus ca statul să nu facă nimic. România a intrat în 2020 cu un deficit de 4,6% în anul anterior, în timp ce multe state UE aveau chiar excedente bugetare. O creștere substanțială a deficitului a avut loc în ultimele două luni din 2019, când PNL a preluat guvernarea, iar actualul premier (demis), Florin Cîțu, la acel moment ministru al Finanțelor, a declarat că plătește toate datoriile statului.
Ministerul Finanțelor vizează un deficit bugetar de aproximativ 4,1% din PIB pentru primele zece luni ale anului, urmată de o execuție, în noiembrie și decembrie, care să țină deficitul anual sub 6,5% din PIB, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale. Estimarea de 4,1% din PIB la zece luni este bazată pe datele preliminare, pe care Finanțele le au deja pentru octombrie încă de la începutul lunii noiembrie, în timp ce datele oficiale vor fi publicate după data de 25 a lunii. Intenția de a ține deficitul sub 6,5% din PIB este surprinzătoare, dar se bazează pe execuția bugetară de până acum.
România are nevoie de un guvern cu puteri depline care să poată pregăti bugetul pentru anul următor și să semneze decizii precum majorarea pensiilor sau înghețarea amenzilor, atenționează ministrul demis al Finanțelor, Dan Vîlceanu, secretar general al PNL, în emisiunea Ora de Profit.ro.
Bugetul statului a înregistrat în primele opt luni un deficit de de 39,36 miliarde lei (3,35% din PIB), sumă cu care cheltuielile Guvernului au depășit veniturile și care trebuie împrumutată. În primele opt luni ale anului trecut, cu un impact economic mai sever al restricțiilor impuse pentru combaterea pandemiei, deficitul bugetar a fost de e 54,77 miliarde lei (5,19% din PIB). Evoluția pozitivă a fost determinată de creșterea veniturilor bugetare cu 1,42 puncte procentuale din PIB (an/an), influențată în principal de avansul încasărilor din TVA și fonduri europene, precum și de reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,42 puncte procentuale din PIB (an/an), ca urmare a diminuării ponderii cheltuielilor cu salariile în PIB, afirmă Ministerul Finanțelor.
Ministerul Sănătății anunță că a alocat peste 24 de milioane de lei pentru achitarea salariilor restante din luna august pentru personalul medical din centrele de vaccinare. "Cu aceste fonduri ajungem la zi cu plata salariilor personalului medical din centrele de vaccinare", afirmă ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.
După pierderi de 7,5 milioane euro în 2020, RA-APPS, una din cele mai netransparente instituții din subordinea Guvernului și prin care se fac tranzacții cu imobile din proprietatea statului, promite să aibă pierderi în 2021 de ”doar” 6,6 milioane euro. Regia dă vina pentru pierderi și pe debitele restante ale misiunilor diplomatice, printre care și Ambasada Ungariei.
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, care prevede majorarea deficitului bugetar, în termeni cash, cu 3,27 miliarde de lei, de la 80 de miliarde de lei cât a fost stabilit ca țintă la începutul anului. Printre alocările importante de bani, fondul de rezervă al Guvernului este majorat cu 1,895 miliarde lei, Ministerul Sănătății primește în plus 3,7 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării are alocați încă 2,4 miliarde de lei, iar Ministerul Educației 964 milioane lei. O reducere a fondurilor are loc la Ministerul Muncii, -2,78 miliarde lei, în contextul în care revenirea pieței muncii și a încasărilor aferente la buget a diminnuat necesarul de subvenționare de la bugetul de stat. Resurse în plus primesc și alte instituții, cum ar fi SRI și SIE, inclusiv pentru plata drepturilor salariale și a pensiilor. Rectificarea bugetară a fost adoptată astăzi de către Guvern în lipsa miniștrilor USR-Plus, care și-au dat demisia din Executiv.
Cel mai recent proiect de rectificare bugetară prevede unele modificări, mai reduse ca amploare, față de proiectul inițial, pus în dezbatere publică, însă printre cele mai importante este creșterea fondului de rezervă al Guvernului cu 1,895 miliarde lei, în timp ce varianta anterioară prevedea o majorare a sumei aflate la dispoziția premierului cu numai 800 de milioane de lei. Acest proiect de rectificare nu include un eventual impact al proiectului de investiții "Anghel Saligny", care ar urma să fie adoptat astăzi în ședință de Guvern. Mai mulți bani față de primul proiect primește Ministerul Transporturilor (încă 35 milioane lei), Ministerul Dezvoltării (cu circa 150 de milioane de lei), Secretariatul General al Guvernului (aproximativ 8 milioane de lei în plus pentru sprijinirea cultelor), precum și Ministerul Tineretului.
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 4,6% în iulie 2021, comparativ cu luna precedentă, la 269,69 milioane de lei, de la 257,84 milioane de lei în iunie, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF).
Proiectul de rectificare bugetară slăbește consolidarea bugetară așa cum era anunțată pentru anul 2021, spune Consiliul Fiscal, într-o opinie critică la adresa documentului transmis de Ministerul Finanțelor. Potrivit instituției, se manifestă astfel un derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare având drept explicații principale incapacitatea de a le ține sub control, o subbugetare în construcția bugetară inițială și creșteri de prețuri peste așteptări la bunuri și servicii achiziționate de stat. Autoritățile trebuie să aibă în vedere următorul aspect: consolidarea bugetară este esențială pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, pentru stabilitatea monedei naționale, pentru stabilitatea economică a României.
Deficitul bugetar pentru primele șapte luni a ajuns la 33,97 miliarde lei (2,89% din PIB), comparativ cu 49,68 miliarde de lei (4,71% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020. După primele șase luni, deficitul se situa la 33,81 miliarde lei, astfel că execuția din luna iulie arată un deficit de numai 164 de milioane de lei. Evoluție pozitivă din primele șapte luni a fost determinată de creșterea veniturilor bugetare cu 1,38 puncte procentuale din PIB (an/an), influențată în principal de avansul încasărilor din TVA și fonduri europene precum și de reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,44 puncte procentuale din PIB în contextul reducerii dinamicii cheltuielilor de personal, potrivit Ministerului Finanțelor.
Guvernul a modificat proiectul primei rectificări bugetare din acest an, fiind operate schimbări la ministerele Dezvoltării, Tineretului, Transporturilor.
Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care prevede o finanțare suplimentară de 3 miliarde de lei pentru proiectele aflate în derulare prin Programul Național de Dezvoltare Locală, etapa a II-a. Bugetul aprobat va fi alocat prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Cea mai eficientă măsură de sprijin a fost cea care a presupus ca statul să nu facă nimic. Ajutorul, care trebuia să fie acordat rapid, a ajuns la firme cu întârzieri mari.
Proiectul de rectificare bugetară prevede un deficit de 7,13% din PIB, în scădere ușoară față de 7,16% în planul prezentat la începutul anului, în timp ce suma crește la 83,76 miliarde lei, de la 80 miliarde lei inițial. Majorarea sumei deficitului concomitent cu declinul ușor ca pondere în PIB este posibilă în contextul în care evoluția peste așteptări a economiei în ultima perioadă a determinat și îmbunătățirea prognozelor economice pe care este construit bugetul. Primesc bani mai mulți Ministerul Sănătății - 3,7 miliarde lei, inclusiv 500 milioane lei pentru achiziții de vaccinuri, Ministerul Finanțelor - 3 miliarde lei pentru acțiuni generale, inclusiv 800 milioane lei pentru fondul de rezervă al Guvernului, Ministerul Dezvoltării - 2,24 miliarde lei, Ministerul Educației aproape un miliard de lei, Ministerul Transporturilor primește în plus doar 626 milioane lei. Bani în plus primesc și serviciile, SRI - 117 milioane lei, bani necesari pentru plata salariilor, pensiilor speciale și a facturilor la utilități, SIE - 17,3 milioane lei pentru salarii și STS - 41,2 milioane lei pentru chirii și investiții.
Premierul Cîțu a prezentat, vineri, execuția bugetară la 6 luni pentru fiecare minister, date din care reiese că ministerele cu cea mai slabă execuție sunt Energia, Economia, Cercetarea și Mediul, în timp ce ministerele care și-au executat cel mai eficient programul bugetar sunt Justiția, Munca, Educația și Finanțele.
Propunerea de rectificare bugetară pentru Ministerul Muncii prevede diminuarea cu 3,3 miliarde de lei a subvenției acordate de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale, fapt care reflectă creșterea veniturilor colectate din contribuțiile angajaților, anunță ministerul. Profit.ro a scris în urmă cu o săptămână că intenția ministerului este de a reduce cu 3,3 miliarde subvenția, în contextul în care economia are o evoluție peste așteptările de la începutul anului, ceea ce are impact și pe piața muncii, asupra numărului de angajați și a veniturilor acestora, deci și a încasărilor statului la bugetul de pensii.
Rectificarea bugetară, prezentată de Profit.ro, prevede suplimentarea bugetului Ministerului Finanțelor Publice cu 3,16 miliarde lei, din care 3 miliarde sunt sub titlul ”acțiuni generale”. După ce surse politice au susținut că banii vor alimenta Fondul de rezervă bugetară, urmând a fi alocați direct autorităților locale, premierul Cîțu spune că din sumă nu va fi alimentat integral Fondul, aflat la dispoziția sa, ci vor fi alocați bani și pentru plata dobânzilor la împurmuturi de stat sau contribuției la bugetul Comisiei Europene, respectiv a aunor ajutoare de stat. Premierul nu a indicat însă cu cât va fi alimentat Fondul de rezervă bugetară.