Rezultatele 101 - 125 din 161 pentru "centrala de la cernavoda"

Guvernul a aprobat un memorandum confidențial de continuare a negocierilor asupra documentelor pentru unități 3 și 4 la centrala nucleară din Cernavodă cu China General Nuclear Power, decizia fiind ca negocierile să continue încă 6 luni.

Ministerul Energiei își propune să înființeze până la prima rectificare bugetară de anul acesta o nouă instituție, Centrul Național de Management al Apei Grele (CNMAG), care să preia gestiunea apei grele necesare centralei nucleare de la Cernavodă de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN) Drobeta Turnu Severin, în condițiile în care Regia, aflată în faliment, nu-și mai permite să acopere costurile acestei activități.

Ministerul Energiei vrea introducerea unui nou sistem de subvenționare a proiectelor de producție de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv a proiectului reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, sistem bazat pe mecanismul așa-numitelor contracte pentru diferență (CpD), prin care producătorilor li se garantează un preț minim de vânzare a energiei produse.

Surprinde în special intrarea în insolvență a Elcomex IEA SA, una dintre cele mai mari companii românești specializate în inginerie energetică, executantă a numeroase lucrări pentru centrala nucleară Cernavodă operată de Nuclearelectrica. La finalul lunii februarie, compania avea în derulare contracte în valoare totală de peste 100 milioane euro, valoare din care mai rămăsese de facturat mai mult de jumătate.

Comisia de negociere din cadrul Nuclearelectrica (SNN) ce se ocupă de discuțiile cu China General Nuclear Power (CGN) despre proiectul reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă a avizat, la finalul lunii trecute, continuarea negocierilor cu partea chineză până la 30 iunie 2017, în condițiile în care, la sfârșitul anului trecut, nu se ajunsese la un consens privind documentele investiției.

Extinderea cu 20 de zile peste durata normală a perioadei de oprire planificată a reactorului 1 de la centrala nucleară Cernavodă, care a dus la scăderea producției de energie și a veniturilor din exploatare ale Nuclearelectrica, coroborată cu evoluția defavorabilă a cursurilor principalelor valute în care compania derulează operațiuni, a dus la scăderea cu 27% a profitului net al Nuclearelectrica (SNN) în 2016, la 108,66 milioane lei.

Guvernul își propune să înființeze o nouă entitate care să se ocupe de managementul apei grele necesare centralei nucleare de la Cernavodă, după intrarea în faliment a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) Drobeta Turnu Severin, dar și să investească în deschiderea de noi perimetre de exploatare de minereu de uraniu pentru Compania Națională a Uraniului (CNU).

Compania Națională a Uraniului, cu salariați neplătiți și la limita insolvenței, se judecă în prezent cu autorul studiului, firma Green Hidrofor din Baia Sprie, pentru a mai recupera din cei peste 10 milioane lei cheltuiți. Contractul cu CNU, în care Curtea de Conturi a descoperit mai multe ilegalități, a majorat de 55 de ori profitul firmei controlate de Mircea Coza, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Maramureș.

CNU a terminat primul semestru al acestui an cu o cifră de afaceri de 5,44 milioane lei, cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului trecut (50,53 milioane lei), după ce a pierdut, în decembrie 2015, contractul de furnizare de pulbere de dioxid de uraniu către Nuclearelectrica și nu i s-a mai reînnoit contractul cu Administrația Rezervelor de Stat din subordinea Ministerului de Interne.

Reactorul 1 al centralei nucleare Cernavodă a fost deconectat automat de la sistemul energetic național marți după-amiază, la ora 15.37, în urma unei avarii survenite, din cauza condițiilor meteo nefavorabile, la o linie de evacuare de putere, și nu a fost încă reconectat, a anunțat miercuri Nuclearelectrica, operatorul centralei.

Compania Națională a Uraniului (CNU), aflată oricum într-o situație financiară disperată, ar putea fi obligată să plătească despăgubiri consultantului Ernst&Young după anularea procedurii de achiziție a unui studiu privind reorganizarea industriei românești a uraniului, procedură adjudecată de Ernst&Young și a cărei anulare este pusă de Nuclearelectrica pe seama CNU.

Licitația pentru studiu fusese lansată în ianuarie anul trecut. Potrivit documentelor procedurii de achiziție, studiul ar fi trebuit să aibă în vedere necesitatea asigurării resurselor financiare pentru deschiderea de noi exploatări de minereu de uraniu ale Companiei Naționale a Uraniului, precum și realizarea unei noi linii de rafinare, mult mai eficientă și cu costuri mai mici de operare.

Până în prezent, ultima estimare oficială a costurilor construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă era de 6,5 miliarde euro și data din 2012. Anterior, investiția era estimată la 4 miliarde euro. În noiembrie anul trecut, directorul general al Nuclearelectrica declara că studiul de fezabilitate din 2012 va fi actualizat.

Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă vor fi puse în funcțiune în intervalul 2025-2030, arată producătorul de energie Nuclearelectrica, care administrează centrala nucleară.

Reacția ministerului vine după ce Fondului Proprietatea, acționar minoritar al Nuclearelectrica, a afirmat public că proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dezvoltat de Nuclearelectrica în parteneriat cu China General Nuclear Power, este nefezabil și ar putea crea mari prejudicii acționarilor companiei în cazul în care este continuat.

Fondul Proprietatea, acționar al Nuclearelectrica, apreciază că proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dezvoltat de Nuclearelectrica în parteneriat cu China General Nuclear Power, este nefezabil și ar putea crea mari prejudicii acționarilor companiei în cazul în care este continuat.

Ministerul Energiei a calculat că proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dezvoltat de Nuclearelectrica în parteneriat cu China General Nuclear Power, ar fi rentabil la un preț al energiei de 82 euro/MWh, în condițiile în care, în prezent, pe piața românească, energia electrică se tranzacționează engros la cotații de sub 40 euro/MWh.

Guvernul a decis să acorde Companiei Naționale a Uraniului (CNU) un ajutor de stat constând într-un împrumut pe 6 luni în sumă de până la 62 milioane lei. Profit.ro a anunțat recent că Guvernul a notificat Comisia Europeană despre acest ajutor, printre argumentele invocate de Executiv pentru necesitatea și urgența acestui ajutor de stat numărându-se și "creșterea instabilității la granița de est a Europei".

CNU a terminat semestrul I al anului cu o cifră de afaceri cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului trecut, după ce a pierdut contractul de furnizare de pulbere de dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, operatorul centralei atomice de la Cernavodă, care a preferat să cumpere mai ieftin de la o companie canadiană.

Pe 9 noiembrie 2016 se împlinește un an de la semnarea Memorandumului de înțelegere între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation cu privire la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, estimat în prezent la 6,5 miliarde euro.

Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de Ministerul Energiei și pe care Guvernul vrea să o țină în viață încă 6 luni cu un împrumut de stat de 62 milioane lei, a terminat primul semestru al acestui an cu o cifră de afaceri de 5,44 milioane lei, cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului trecut.

Guvernul a anunțat, joi, Comisia Europeană că intenționează să acorde Companiei Naționale a Uraniului (CNU) un ajutor de stat constând într-un împrumut pe 6 luni în sumă de până la 62 milioane lei, printre argumentele invocate de Executiv pentru necesitatea și urgența acestui ajutor de stat numărându-se și "creșterea instabilității la granița de est a Europei".

Ministerul Energiei, acționarul unic al Companiei Naționale a Uraniului (CNU), i-a înlocuit din funcții pe toți cei 5 membri ai Consiliului de Administrație ai companiei, în urma demisiilor acestora, la doar câteva zile înainte ca peste 80 de mineri de la mina de uraniu Crucea a CNU să se blocheze în subteran și să intre în greva foamei.

"Reîncălzirea" subiectului vine la scurt timp după ce noul premier de la Londra, Theresa May, a anunțat amânarea proiectului de construire a centralei nucleare britanice Hinkley Point C, estimat la peste 21 miliarde euro, din cauza îngrijorărilor legate de implicarea Chinei în proiect, prin intermediul China General Nuclear Power, care ar urma să asigure o treime din finanțare.

În iulie anul trecut, guvernele român și canadian au semnat un protocol suplimentar la acordul dintre cele două state privind cooperarea în domeniul nuclear, acord aflat în vigoare, cu modificări și adăugiri, din 1977.