Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat o decizie a Comisiei Europene din 2014, de aprobare a ajutorului de stat acordat de Marea Britanie proiectului de construire a centralei nucleare Hinkley Point C în parteneriat cu compania chineză de stat China General Nuclear Power și cu francezii de la EDF, respingând contestația Austriei și Luxemburgului, care reclamaseră în 2015 că ajutorul de stat respectiv ar încălca normele UE.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Vestea este bună și pentru România, și pentru compania de stat Nuclearelectrica, care ar putea finaliza anul acesta negocierile cu aceeași China General Nuclear Power în vederea începerii proiectului reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, unde se intenționează acordarea unui ajutor de stat asemănător cu cel britanic.
Acesta constă în aplicarea mecanismului așa-numitelor contracte pentru diferență (CpD), prin care producătorului i se garantează un preț minim de vânzare a energiei produse, într-o garanție de despăgubire pentru investitor în eventualitatea închiderii noii centrale înainte de expirarea perioadei de viață din motive politice, precum și în garanții de stat pentru împrumuturile contractate de dezvoltator pentru construirea centralei, până la o valoare maximă de 17 miliarde lire sterline.
De altfel, după cum Profit.ro a relatat în exclusivitate la acea dată, statul român s-a constituit ca intervenient în favoarea Marii Britanii în procesul de la CJUE, alături de Cehia, Franța, Polonia, Slovacia și Ungaria.
Austria, sprijinită de Luxemburg, a reclamat că sprijinirea energiei nucleare nu reprezintă un obiectiv de interes public în UE, că tehnologia centralei britanice nu este nouă, că ajutorul de stat nu este necesar, fiind și disproporționat, costurile și efectele negative depășind beneficiile, și că autoritățile de la Londra ar fi trebuit să selecteze investitorii în urma unei licitații, ceea ce nu au făcut. Toate argumentele reclamanților au fost respinse de CJUE, care a confirmat că decizia Comisiei Europene din 2014 de aprobare a ajutorului de stat britanic pentru Hinkley Point C a fost una legală.
Centrala nucleară Hinkley Point C ar putea începe producția de energie în 2023 și este proiectată să aibă o durată de viață de 60 de ani, valoarea totală a investiției fiind estimată la aproape 20 miliarde lire sterline. Puteți vedea aici o înregistrare video cu stadiul lucrărilor de construcție la centrală la nivelul lunii iunie a acestui an.
Guvernul de la București a aprobat anul acesta un memorandum confidențial privind unele măsuri necesare pentru asigurarea continuității proiectului construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă și pentru finalizarea negocierilor cu compania chineză de stat China General Nuclear Power, care prevede, în mare, mai multă libertate de mișcare în negocieri pentru Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei. Astfel, se are în vedere finalizarea negocierilor și semnarea acordului investitorilor până la sfârșitul acestui an, urmând ca din 2019 să fie inițiată faza de pre-proiect, prin înființarea noii companii de proiect (“JVCO”) și fuziunea acesteia cu EnergoNuclear pentru valorificarea investiției SNN în EnergoNuclear.
În perioada imediat următoare vor fi luate în discuție reorganizarea etapelor de negociere și încetarea activității comisiilor desemnate (comisia de negociere și comisia interministerială), negocierile urmând a fi derulate de o comisie de negociere desemnată de conducerea executivă a SNN, precum și modificarea potrivit căreia proiectele de acord al investitorilor și de act constitutiv al JVCo vor fi supuse aprobării AGA SNN, în limita competențelor și atribuțiilor.
În martie, acționarii Nuclearelectrica au aprobat continuarea negocierilor cu CGN asupra documentelor investiției pentru o perioadă de 6 luni, respectiv până la data de 2 septembrie 2018. SNN este controlată de statul român prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni. Acum, perioada va fi prelungită din nou, cu încă jumătate de an.
Anterior, în februarie, oficialii Ministerului Energiei estimau că lucrările de construcție la noile reactoare ar putea începe până în 2020.
În urmă cu un an, Ministerul Energiei a relansat o licitație publică pentru a achiziționa un studiu privind dezvoltarea unui sistem de subvenționare a proiectelor de producție de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv a proiectului reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, bazat pe mecanismul așa-numitelor contracte pentru diferență (CpD), prin care producătorilor li se garantează un preț minim de vânzare a energiei produse.
În noiembrie 2016, chinezii estimau valoarea totală a investițiilor necesare implementării proiectului la circa 7,2 miliarde euro. Până atunci, ultima estimare oficială a costurilor construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă era de 6,5 miliarde euro și data din 2012, fiind rezultatul unui studiu de fezabilitate realizat de către Ernst&Young. Anterior, investiția era estimată la circa 4 miliarde euro.
Primul reactor al centralei Cernavodă a intrat în exploatare comercială în anul 1996, după o investiție evaluată la 450 milioane de dolari. Cel de-al doilea a fost pus în funcțiune în 2007 și a avut costuri de 1,3 miliarde de euro.
