Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR) face primii pași înspre demararea unui proiect care va trebui să fie finalizat și să intre în funcțiune în 2055, respectiv construirea unui depozit geologic subteran de adâncime pentru depozitarea definitivă a combustibilului nuclear uzat provenit de la centrala nucleară Cernavodă.
Kimberly Reed, șefa agenției de credit de export a Statelor Unite, Exim Bank, va veni luni în România pentru a discuta acordul semnat în octombrie cu Guvernul de la București privind potențiala finanțare a unor proiecte românești din domeniul energiei și infrastructurii, ocazie cu care va vizita și centrala nucleară Cernavodă, principala țintă a acordului, a declarat ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman.
Stocul de apă grea reprezentând rezervă de stat a României, constituit pentru alimentarea actualelor reactoare de la Cernavodă, dar și pentru viitoarele unități 3 și 4, este estimat la valoarea de 1,2-1,3 miliarde euro. El este păstrat în instalațiile fostei uzine de apă grea Romag Prod a RAAN din comuna Izvorul Bârzii din Mehedinți, unde producția a fost oprită în 2015.
Scopul este "depistarea defectelor produse de vibrații și invizibile ochiului uman la echipamente rotative, sisteme de conducte, structuri, prin amplificarea mișcării vibratorii produse de acestea la un nivel vizibil ochiului uman", potrivit documentației elaborate de companie.
Aecom, compania americană indicată recent drept viitoare coordonatoare a proiectelor de extindere și retehnologizare a centralei nucleare Cernavodă cu ocazia parafării la Washington a acordului interguvernamental dintre SUA și România privind cooperarea în domeniul nuclear civil, este un gigant multinațional al infrastructurii, ingineriei, proiectării și construcțiilor cu o istorie de peste 100 de ani, 86.000 de angajați în întreaga lume, venituri anuale de mai mult de 20 de miliarde de dolari și experiență de peste 60 de ani în energetica nucleară, contribuind la construirea a aproape 50 de centrale de profil.
Unitatea 2 a Centralei Nuclear Electrice Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național, sâmbătă dimineață, din cauza unei disfuncționalități în partea clasică a unității, fără impact pe partea nucleară, anunță Nuclearelectrica.
Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), compania care operează centrala nucleară din Cernavodă, a anunțat că a finalizat lucrările privind oprirea planificată a reactorului 1 al centralei, acesta fiind sincronizat la Sistemul Energetic Național miercuri seara, după ce a intrat în programul de oprire planificată pe 20 iunie.
În România, Ministerul Economiei, acționarul majoritar al Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a cerut oficial companiei să rupă relațiile cu gigantul chinez de stat China General Nuclear Power (CGN), partenerul SNN din proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 ale centralei. În Marea Britanie, China este cea care amenință să retragă CGN din proiectele locale de edificare de noi capacități nucleare de producție de energie, din cauza poziției Guvernului de la Londra față de concernul telecom Huawei și de situația politică din Hong Kong.
Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, controlat de Ministerul Economiei, a semnat ruperea relațiilor cu gigantul chinez de stat China General Nuclear Power, partenerul SNN din proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă.
Nuclearelectrica a lansat o licitație pentru a achiziționa servicii de inginerie necesare elaborării programului de conservare a sistemelor și componentelor unității 1 de la Cernavodă pe perioada retehnologizării, plus asistență tehnică pe perioada implementării acestuia. Valoarea achiziției este estimată la peste 3,7 milioane euro (circa 18 milioane lei).
Din 14 martie și până la finalul lunii mai, personalul esențial al centralei nucleare Cernavodă, numărând peste 800 de persoane, a fost ținut în izolare strictă la locul de muncă, pentru minimizarea riscului de infectare cu coronavirus. Din același motiv a fost amânată oprirea planificată a reactorului 1 al centralei.
Ministerul Economiei, acționarul majoritar al Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a cerut oficial companiei să rupă relațiile cu gigantul chinez de stat China General Nuclear Power, partenerul SNN din proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă.
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a inclus printre obiectivele majore ale strategiei sale de investiții pentru perioada 2020-2025 producerea la Cernavodă a izotopului Cobalt 60, utilizat în radioterapia pentru tratarea cancerului.
Consiliul de Administrație al companiei de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a decis amânarea opririi planificate a reactorului 1 al centralei, decizie determinată de contextul actual al pandemiei COVID-19, coroborat cu măsurile cuprinse în planul companiei de asigurare a protecției personalului și a continuității operării și producției, a transmis Nuclearelectrica.
Studiul de fezabilitate privind proiectul de retehnologizare a reactorului 1 de la centrala nucleară Cernavodă, pentru achiziția căruia operatorul de stat Nuclearelectrica a lansat recent o procedură de consultare a pieței, va trebui să evalueze inclusiv dacă, pentru a fi rentabilă economic, retehnologizarea va avea nevoie și de măsuri de sprijin din partea statului.
Agenția de Aprovizionare cu Combustibili a EURATOM, instituția UE care se ocupă de securitatea aprovizionării în domeniul nuclear în spațiul comunitar, a refuzat recent să aprobe o tranzacție prin care operatorul centralei Cernavodă, Nuclearelectrica (SNN), urma să cumpere 70 de tone de dioxid de uraniu de la Compania Națională a Uraniului (CNU) la preț reglementat, cu motivarea că prețul respectiv, stabilit conform legislației românești, era cu aproape 50% mai mare decât cel pe care SNN putea să-l obțină în condiții de piață de la furnizorul canadian Cameco, se arată într-un document guvernamental.
Guvernul se gândește, la rândul său, la dividende suplimentare de la companii de stat, după modelul Fondului Proprietatea (FP), o decizie în acest sens fiind încă în discuție, afirmă pentru Profit.ro surse guvernamentale, după o întrevedere, miercuri, a premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Fondului. Profit.ro a anunțat recent că FP, acționar minoritar, solicită ca Nuclearelectrica să distribuie dividende suplimentare de peste jumătate de miliard de lei și cere și convocarea AGA la Hidroelectrica, pentru distribuirea de dividende suplimentare de 1,25 miliarde lei, solicitări criticate.
Frații Micula și trei dintre companiile controlate de ei au pus sechestru pe participația de 58,71% din acțiuni a statului român la Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, precum și pe o parte din deținerea statului la Nuclearelectrica, reprezentând 22,2% din capitalul operatorului centralei Cernavodă.
Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă controlat de statul român prin Ministerul Economiei, a transmis, în replică la solicitarea acționarului minoritar Fondul Proprietatea, ca SNN să distribuie dividende suplimentare de peste jumătate de miliard de lei, că o astfel de distribuire ar afecta grav capacitatea companiei de a implementa proiectul retehnologizării reactorului 1 al centralei.
Potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.
Potrivit celui mai recent raport de securitate al CNE Cernavodă, din noiembrie 2018, "analize referitoare la caracteristicile mișcărilor seismice posibil să se manifeste pe amplasament au fost efectuate în mod extensiv începând cu faza de amplasare a obiectivelor nucleare la Cernavodă, cea mai recentă actualizare fiind realizată în 2012". Respectiva actualizare a fost efectuată după dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011, provocat de un cutremur cu magnitudine de 9 grade pe scara Richter. Cutremurul din România din 1977 a avut o magnitudine de 7,4 grade.
La prima vedere, transferul unor active de la o companie de stat la alta ar trebui să fie o procedură relativ simplă. Nu este însă deloc așa. Nuclearelectrica a trebuit să identifice expres prevederi legale care permit transferul. Aceasta sunt incluse în OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.
Firma unui fost director general al companiei specializate în inginerie energetică Elcomex IEA, executantă a numeroase lucrări pentru centrala nucleară Cernavodă operată de Nuclearelectrica, CEO care a părăsit Elcomex în martie 2017, înainte de intrarea acesteia în insolvență, a preluat recent o societate cu profil asemănător chiar din Cernavodă.