Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost promulgat de președintele Iohannis.
Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost adoptat marți de Parlament în forma transmisă de Guvern, coaliția de guvernare neacceptând niciun amendament din partea opoziției.
Comisiile parlamentare de buget-finanțe au întocmit, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, coaliția de guvernare neaceptând niciun amendament din partea opoziției. Parlamentul urmează ca, după dezbaterile generale de luni, să dea marți votul final asupra bugetului de stat.
Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.
Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.
Serviciul Român de Informații (SRI) are în plan transformarea bazei de pregătire antitero de la Grădiștea, Giurgiu, în poligon specializat de simulări și antrenament în domeniul amenințărilor teroriste de natură chimică, biologică, radiologică, nucleară și pirotehnică (CBRNe), proiectul urmând să fie finanțat și din fonduri europene nerambursabile, potrivit unui document guvernamental.
Bugetul pe 2020 se bazează pe venituri estimate în creștere cu 10% la 360,1 miliarde lei și cheltuieli în creștere cu 7,5% la 400,7 miliarde de lei. Diferența reprezintă un deficit de 40,5 miliarde de lei sau 3,6% din PIB, în scădere cu 5,5 miliarde de lei față de cel prognozat pentru 2019.
Bugetul pentru 2020 se bazează pe o creștere a veniturilor cu 10%, similară dinamicii din acest an, și a cheltuielilor cu 7%, la jumătate față de ultimii doi ani, și pentru prima dată în scădere ca pondere în PIB în ultimii 5 ani. Guvernul se așteaptă să încaseze mai mulți bani din contribuții sociale, în timp ce pe partea de cheltuieli scade consistent dinamica costurilor de personal, a celor cu bunurile și serviciile și subvențiile, dar crește factura cu asistența socială. Creșterile de investiții pentru anul viitor ar urma să fie plătite cu fonduri europene. Apărarea, Educația și Internele ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri de bugete anul viitor.
Premierul Ludovic Orban anunță că indemnizațiile demnitarilor vor fi înghețate, fie prin legea bugetului, fie prin OUG, iar toate structurile cu scheme umflate vor fi ”remodelate”, el invocând inclusiv ”optimizarea” structurilor organizatorice ale ministerelor.
Premierul Orban a solicitat miniștrilor să fie circumspecți cu cheltuielile pe care le aprobă pe final de an, astfel încât cele care nu sunt necesare să nu fie efectuate chiar dacă sunt prevăzure în buget.
Proiectul de ordonanță de urgență de rectificare a bugetului de stat prevede majorarea cu 25,56 milioane lei a creditelor bugetare pentru Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază, grosul majorării fiind destinat SRI.
Serviciul Român de Informații (SRI) va primi în plus aproape 400 milioane lei la rectificarea bugetară, potrivit proiectului de ordonanță de aprobare a rectificării.
Bugetele României din ultimul deceniu au fost croite prioritar pe câteva domenii. În comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană, România alocă mai mult din buget pentru siguranță și ordine publică, armată și birocrație – bani care merg, mare parte, în salarii -, are printre cele mai mari cheltuieli cu pensiile, dă subvenții mai multe și bagă mai mulți bani în drumuri, însă lasă la coada priorităților educația.
Deficitul bugetar, cheltuielile Guvernului care depășesc veniturile și sunt acoperite din împrumuturi, a ajuns în primele cinci luni la 14,7 miliarde lei, reprezentând 1,4% din PIB, sumă cu 80% mai mare comparativ cu deficitul din perioada ianuarie-mai a anului trecut, când minusul din bugetul statului a fost de 8,14 miliarde lei, respectiv 0,88% din PIB. În timp ce Guvernul a avut venituri mai mari cu 11,6%, cheltuielile au crescut în aceeași perioadă cu 16,3%, motivul cel mai evident fiind avansul accelerat al salariilor din sectorul public, cu 24,6%.
Guvernul derulează în prezent un amplu proces de analiză a cheltuielilor administrative, fiind deja găsite 40 de măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor pentru fiecare minister în parte, inclusiv prin reorganizări/descentralizări. Guvernul vrea să aplice măsurile de reducere a cheltuielilor la prima rectificare bugetară din acest an, gândită pentru finalul lunii iulie - începutul lunii august, cheltuielile aflate pe lista reducerilor incluzând cele pentru utilități, parcul auto, achiziții publice sau deplasările angajaților statului, relevă un document redactat în Guvern și aflat în posesia Profit.ro.
Pe cele mai recente date ale Ministerului Apărării Naționale, la cheltuieli totale de 17,051 miliarde lei în 2018, ținta a fost ratată și în raport cu estimarea de PIB pe care a fost fundamentată prima variantă de buget de stat de anul trecut, de 907,9 miliarde lei, în condițiile căreia cheltuielile MApN ar reprezenta circa 1,89% din PIB. Numai că, ulterior, la rectificarea bugetară din noiembrie, PIB-ul pe 2018 a fost reestimat la 949,6 miliarde lei.
Execuția bugetului general consolidat în luna ianuarie a anului 2019 s-a încheiat cu un excedent de 0,7 miliarde de lei, respectiv 0,07% din PIB, anunță Ministerul Finanțelor. Un instantaneu bugetar favorabil, pentru o lună specială din an, greu de repetat, în care statul are încasări și pentru trimestrul 4 din 2018 și este nevoit să-și limiteze cheltuielile la media lunară a anului trecut, din cauza lipsei bugetului. Chiar și cu aceste restricții, însă, cheltuielile tot au crescut mai mult decât veniturile: avans de 22,7%, față de doar 15,1% la venituri.
Guvernul intenționează să adopte săptămâna următoare a doua rectificare bugetară din acest an, conform declarațiilor ministrului Finanțelor Publice, Eugent Teodorovici. Potrivit unor surse oficiale, proiectul de rectificare prevede o suplimentare cu 1,1 miliarde lei a cheltuielilor bugetare alocate până în prezent.
Deficitul bugetar a crescut în luna august, iar execuția bugetului pe primele opt luni din 2018 s-a încheiat cu un deficit de 1,54% din PIB, 14,6 miliarde lei, de aproximativ două ori mai mult comparativ cu 0,78% din PIB, 6,5 miliarde de lei, în ianuarie-august anul trecut. Deficitul s-a redus în luna iulie, o lună în care veniturile colectate sunt de obicei mai mari, întrucât includ multe plăți trimestriale ale companiilor. La opt luni, cheltuielile păstrează un ritm de creștere mai alert decât al veniturilor, de 18% față de 13,7% în ce privește sumele aduse la buget. Totodată, rata de creștere a veniturilor din TVA a fost la opt luni mai slabă decât în primele șapte luni ale acestui an, marcând astfel o încetinire foarte puternică în luna august, la numai 1,6%.
Bugetul de venituri și cheltuieli al companiei naționale Tarom nu va mai fi aprobat prin hotărâre de guvern, ci prin ordin al ministrului Transporturilor, la propunerea Adunării Generale a Acționarilor, a decis, joi, Executivul prin ordonanță de urgență. Mai mult, compania va fi exceptată de la rigorile impuse altor companii de stat în ce privește angajarea personalului, majorarea salariilor sau achizițiile efectuate.
Bugetul a înregistrat un excedent de 1,98 miliarde lei (0,21% din PIB), în ianuarie, față de 3,02 miliarde lei (0,35% din PIB) în ianuarie 2017, după ce veniturile au crescut cu 17%, iar cheltuielile cu peste 26%, din cauza costurilor mai mari cu salariile, asistența socială, cheltuielile cu bunuri și servicii, precum și cele cu subvențiile.
Producătorul de energie Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat, estimează un profit net de 1,13 miliarde lei anul viitor și venituri totale de 3,31 miliarde lei, potrivit unor documente publicate pe site-ul companiei.
Ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, a anunțat azi, într-o conferință de presă, că rectificarea bugetară va fi una pozitivă, refuzând însă să spună care este totalul creșterilor de cheltuieli aprobate, pe motiv că nu le știe pe dinafară: "Uitați-vă pe site!"
Centrul Național pentru Informații Financiare, structură informatică ce ar urma să unifice toate bazele de date legate de fiscalitate, va fi înființat până la 1 septembrie în aparatul central al Ministerului Finanțelor Publice, cu susținerea STS. Centrul va interconecta casele de marcat, va implementa factura electronică, va monitoriza cheltuielile publice și va furniza informații privind obligațiile fiscale și nefiscale.
Fundamentarea veniturilor bugetului consolidat în cazul celor două rectificări bugetare efectuate în 2016 de Guvernul Cioloș a fost realizată într-o manieră accentuat optimistă, dat fiind că, la data ambelor rectificări, nivelul încasărilor bugetare a fost sub cel prognozat, a constatat Curtea de Conturi, condusă de Nicolae Văcăroiu, în raportul cerut de Parlament cu privire rectificările bugetare de anul trecut.