Administratorul sau lichidatorul judiciar al unei societăți care se află în procedură de insolvență, faliment sau lichidare va fi obligat să elibereze salariaților un document care să ateste activitatea desfășurată de aceștia, cât și să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților încetarea contractelor individuale de muncă.
Ministerul Finanțelor va modifica Codul fiscal și Codul de procedură fiscală pentru a introduce mai multe schimbări cerute de mediul de afaceri. O modificare foarte importantă, propusă acum și despre care Profit.ro a scris la începutul lunii iulie, este reglementarea impozitării avantajului în natură rezultat din utilizarea în interes personal a mașinii de serviciu în cazul microîntreprinderilor și firmelor cărora li se aplică impozitul specific. De asemenea, printre măsurile care urmează să fie introduse se numără consolidarea fiscală a impozitului pe profit datorat de grupurile fiscale de firme, reglementarea instituirii și ridicării popririlor, astfel încât să fie eliberate conturile cât mai repede, schimbarea competenței de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP.
Reglementarea fiscală actuală pentru contractele de leasing este incompatibilă cu dreptul comunitar, fiind neconformă cu interpretarea prevederilor comunitare în materie de TVA pronuntată de CJUE în cazul C-164/16 Mercedes-Benz Financial Services (Mercedes). Având în vedere că hotărârile CJUE sunt obligatorii pentru toate statele membre, reprezentanții Ministerului Finanțelor iau în calcul schimbarea regimului de TVA în perioada următoare. În acest context, vom analiza cele două ipoteze posibile de modificare a Codului fiscal, precum și efectele fiecăreia dintre ele pentru mediul de afaceri.
Salariul minim brut din sectorul construcțiilor se va situa și anul următor la 3.000 de lei, nivel la care se află și în acest an, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență adoptat de Guvern. De asemenea, Guvernul a aprobat modificări ale Codului Fiscal prin care clarifică calculul cifrei de afaceri în cazul companiilor care aplică pentru facilitățile acordate salariaților firmelor din construcții, dar și în cazul salariilor acordate angajaților care beneficiază de facilitățile fiscale, precizând clar că facilitățile se aplică și atunci când venitul brut este sub 3.000 de lei din cauza unor elemente precum concedii medicale, concedii fără plată, absențe, contracte cu timp parțial, angajări în timpul lunii sau încetări de contract în timpul lunii.
Administratorul sau lichidatorul judiciar al unei societăți care se află în procedură de insolvență, faliment sau lichidare va fi obligat să elibereze salariaților un document care să ateste activitatea desfășurată de aceștia, cât și să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților încetarea contractelor individuale de muncă.
Președintele Klaus Iohannis a atacat, vineri, la Curtea Constituțională legile prin care s-au modificat Codul Penal și Codul de Procedură Penală.
Angajatorii vor trebui să organizeze activitatea de resurse umane și salarizare fie prin desemnarea unor angajați proprii, cu competențe certificate în domeniu, fie prin contractarea unor servicii externe specializate, prevede un proiect de modificare a Codului Muncii.
O reală problemă pentru mediul de afaceri recent remediată în Codul fiscal o reprezintă posibilitatea de a recupera TVA de la buget pentru creanțe neîncasate. Semnalam în vara anului trecut faptul că astfel de situații - în care companiile ajung să suporte TVA în contul debitorilor – sunt neechitabile, implicând costuri însemnate. Tot atunci arătam că este nevoie ca legislația românească să prevadă o modalitate de recuperare în acord cu decizia Curții Europene de Justiție exprimată într-un caz similar.
În ton cu tendințele ultimilor ani, și luna decembrie a anului 2018 pare să fi fost cea mai prolifică lună din anul trecut pentru modificările legislative din materie fiscală. De data aceasta deși nimic nu prevestea asta, se pare, că unul dintre actele normative adoptate ar putea aduce și o serie de modificări pozitive pentru contribuabili. Surpriza este cu atât mai mare dacă ținem cont de ”înghețarea” cvasitotală în ultimele luni a oricăror întâlniri și schimburi de idei ale responsabililor Ministerului Finanțelor Publice cu mediul de afaceri, în cadrul demersurilor aferente cerințelor legislative de transparență decizională, ceea ce făcea să pară abandonate o serie de propuneri legislative valoroase promovate în numele mediului de afaceri ultimii 2 ani pentru îmbunătățirea administrării fiscale, prin raportare la deficiențele observate în practică, în vederea echilibrării poziției contribuabililor în cadrul raportului juridic fiscal.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că ordonanța de urgență pe Codul fiscal anunțată de ministrul Finanțelor nu are analiză de fundamentare, vine cu idei nemaiauzite, aruncă economia în haos și a făcut apel la Guvern să se răzgândească, să pună în dezbatere, să facă o analiză și să vină cu măsuri sustenabile.
În primele 11 luni și jumătate ale acestui an, au fost operate 139 de modificări/completări la Codul Fiscal, dar numărul prevederilor fiscale noi necesare a fi aplicate de întreprinzători se ridică la 236, potrivit Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Anul trecut, în primele 11 luni, au fost modificate/completate 261 articole din Codul Fiscal.
O propunere legslativă de modificare a Codului Fiscal ar urma să fie depusă de deputatul PSD Valeriu Steriu, aceasta urmând să includă scutirea de impozite a jurnaliștilor, după modelul excepțiilor introduse pentru industria IT.
Premierul Viorica Dăncilă a anunțat luni că în Comitetul Executiv național al PSD s-a decis cu unanimitate de voturi emiterea unor Ordonanțe de Urgență pentru Codurile penale.
Curtea Constituțională a admis obiecțiile de neconstituționalitate vizând Codul administrativ - care, printre altele, introducea pensii speciale pentru aleșii locali - stabilind că legea este neconstituțională în ansamblul ei, pentru că nu a fost consultat Consiliul Economic și Social și nu a fost respectat principiul bicameralismului.
Reprezentanți ai industriei petroliere românești atenționează că există prea multe instituții implicate în reglementarea sectorului, prea multă intervenție a statului și prea multă instabilitate legislativă, ceea ce afectează investițiile companiilor. Există însă și optimism, ministrul Energiei anunțând că exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră poate face ca România să devină cel mai mare producător din Uniunea Europeană, în condițiile ieșirii Marii Britanii din Uniune. Nici așa, totuși, România, nu poate concura Rusia pe această piață.
Codul Fiscal va fi modificat pentru a permite de anul următor tuturor ONG-urilor și cultelor să primească de la persoanele fizice 3,5% din impozitul pe venit plătit de acestea statului, potrivit ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici. În prezent, ONG-urile care furnizează servicii sociale pot primi 3,5% din impozitul pe venit datorat statului de contribuabili pentru salarii și pensii, iar restul doar 2%.
Proiectul de lege privind Codul administrativ intră luni la votul final al Camerei Deputaților, după ce joi a fost dezbătut în plen de către deputați. Proiectul prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene aleși după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate și, de asemenea, că pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Opoziția a criticat proiectul legislativ, acuzând “destructurarea funcției publice” și spune că îl va ataca la Curtea Constituțională, în timp ce PSD susține că proiectul este dorința coaliției de a eficientiza administrația.
Liderul PSD și președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea a declarat la Parlament, presat de ziariști cu întrebări despre ipoteza modificării Codului Penal "cu dedicație" pentru dosarele în care este implicat, că îl preocupă mult mai mult proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore din Marea Neagră și a sugerat că unele "servicii" și "interese majore" străine subminează demersul.
Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, marți, cu 74 de voturi "pentru", 28 de voturi "împotrivă și nouă abțineri, proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Proiectul a fost adoptat după o ședință tensionată, în care opoziția a încercat să lase puterea fără cvorum, însă acest lucru nu a fost posibil deoarece senatorii UDMR au venit în sală pentru ca ședința să poată continua.
Vânzarea portofoliilor bancare de credite neperformante a fost blocată complet în ultima perioadă, în condițiile în care Finanțele au întârziat să clarifice, prin norme, modul în care trebuie aplicate noile reguli de deductibilitate pentru creanțele înstrăinate. După o “tăcere” de cinci luni, Guvernul face lumină, dar una inutilă, prelungind condițiile blocajului din piață: aprobă normele doar pentru prevederi abrogate de peste două luni, nu și pentru cele noi, diferite, cu care acestea au fost înlocuite și care sunt în vigoare în prezent.
Lista de contravenții care intră sub incidența Legii prevenirii, avizată și intrată în vigoare la începutul acestui an, include și foarte multe nereguli care intră sub incidența inspectorilor ANAF. Profit.ro a solicitat Fiscului să întocmească o listă cu situațiile în care inspectorii nu vor mai acorda imediat amenzi, la prima neregulă, ci vor acorda o perioadă pentru ca problemele să fie rezolvate.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat astăzi legea care stabilește amenzi între 10.000-20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată ca muncind ilegal. Parlamentul a limitat la 200.000 de lei cuantumul total al amenzilor, dar angajatorii care continuă activitatea fără să renunțe la această practică nici după ce au fost sancționați de inspectori vor risca inclusiv pedeapsa cu închisoare, pe o perioadă de până la 2 ani.
Angajatorii vor fi obligați să elibereze unui angajat în termen de doar câteva zile nota de lichidare la încetarea contractului de muncă, în caz contrar fiind pasibili la plata unei amenzi de până la 3.000 lei. În plus, fostul angajat va trebui să își dea acordul pentru mențiunile înscrise în nota de lichidare, altfel cele două părți se pot adresa unui mediator, conform unui proiect de lege aprobat luni de Senat.
Amenzile pentru munca nedeclarată vor fi limitate la 200.000 de lei, dar angajatorii care continuă activitatea fără să renunțe la această practică nici după ce au fost sancționați de inspectori vor risca inclusiv pedeapsa cu închisoare, pe o perioadă de până la 2 ani. Noi condiții sunt impuse și pentru angajatorii cu salariați care lucrează la domiciliu, în baza deciziei finale de astăzi a Parlamentului.
Vinerea Mare va fi zi liberă, prin lege, pentru cetățenii români, conform unui proiect de lege promulgat luni de Președintele Iohannis.