Profit Energy.forum – Industria petrolieră: Prea multe instituții de reglementare, prea multă intervenție a statului, ar trebui mai mult "Laissez-faire". România poate deveni însă cel mai mare producător de gaze din UE

Profit Energy.forum – Industria petrolieră: Prea multe instituții de reglementare, prea multă intervenție a statului, ar trebui mai mult "Laissez-faire". România poate deveni însă cel mai mare producător de gaze din UE
scris 30 oct 2018

Reprezentanți ai industriei petroliere românești atenționează că există prea multe instituții implicate în reglementarea sectorului, prea multă intervenție a statului și prea multă instabilitate legislativă, ceea ce afectează investițiile companiilor. Există însă și optimism, ministrul Energiei anunțând că exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră poate face ca România să devină cel mai mare producător din Uniunea Europeană, în condițiile ieșirii Marii Britanii din Uniune. Nici așa, totuși, România, nu poate concura Rusia pe această piață.

Conferința a fost organizată cu sprijinul ExxonMobil și Romgaz, cărora le mulțumim pentru participare

Evenimentul a fost transmis live pe Profit TV, putând fi urmărit și AICI.

“Rolul statului este acela de a legifera și de a reglementa. Există însă foarte multe agenții de reglementare. În plus, atribuții în acest sens au și Ministerul  Energiei, cel al Economiei, Ministerul Finanțelor și nu toate aceste instituții se coordonează”, atenționează Cătălin Niță, director executiv al Federației Patronală Petrol și Gaze (FPPG).

În opinia sa, nu este rolul statului să facă investiții, mai ales în ceea ce privește zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră, căci statul nu are capacitatea, resursele și oamenii necesari. “Trebuie să să ne schimbăm puțin optica. Trăim într-o economie de piață, inclusiv pe piața gazelor”, spune Niță.

România nu duce lipsă de proiecte energetice majore, însă ceea ce lipsește pentru succesul acestora este predictibilitatea și coerența legislativă, a avertizat și președintele Centrului Român al Energiei (CRE), Corneliu Bodea.

Acesta a venit și cu un exemplu cu privire la lipsa de coerență legislativă a guvernanților. "Pe de o parte, Guvernul afirmă că dorește extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale a și creșterea numărului de locuitori racordați la acestea. Însă, pe de altă parte, ANRE reduce rata reglementată a rentabilității operatorilor de distribuție, ceea ce descurajează investițiile acestora și deprimă interesul companiilor pentru astfel de proiecte", a arătat președintele CRE.

Modificarea frecventă și imprevizibilă a legislației, în special în privința tarifelor stabilite de autorități, face ca societățile energetice listate la Bursa de Valori București să prezinte risc mare de reglementare, iar investitorii să înceapă să le evite din această cauză, a avertizat și președintele Asociației Investitorilor de pe Piața de Capital, Dumitru Beze.

"Din punct de vedere al investitorilor, dacă anii trecuți, în sectorul energetic era cel mai ușor de investit pe Bursă, în acest moment, din cauza reglementărilor, a ratelor de distribuție a profitului, a felului cum se calculează tarifele reglementate, mulți investitori preferă să nu se expună riscului de reglementare și evită companiile energetice listate. De exemplu, la Transelectrica, gluma noastră este că timp de 5 ani câștigi din deținerea acestei acțiuni, după care «i se dă în cap» foarte tare și trebuie să ai grijă să prinzi tarifele reglementare în momentul potrivit", a spus Beze.

Potrivit acestuia, investitorii și-ar dori ca energia, ca marfă, și piața de capital să aibă parte de o tranzacționare comună, eventual prin intermediul unei contrapărți centrale.

Și Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, s-a întrebat dacă statul român, în momentul de față, are în mod real capacitatea de a gestiona investiții care să înceapă de la un miliard de dolari.

“Dacă vrem să realizăm mari proiecte strategice, trebuie să putem răspunde pozitiv la această întrebare. Dacă nu, piața își va găsi propriile ei nișe și s-ar putea să vedem, în zece ani de-aici înainte, că România se va situa în  avangarda proiectelor”, spune Dudău.

Saniya Melnicenco, vicepreședinte al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), care va asigura, de luna viitoare, președinția organizației, avertizează că riscul „de suprafață” generat de reglementările statului român a devenit mai mare decât riscul de „adâncime”, cel specific al industriei de petrol și gaze, în condițiile în care și acesta din urmă este destul de ridicat în România.

"Avem nevoie de stabilitate și continuitate. Anul acesta au intrat în vigoare 300 de acte normative cu impact asupra Codului Fiscal. Cum poți gestiona o investiție semnificativă în aceste condiții? Avem nevoie de mai mult «Laissez-faire» în industria petrolieră", a punctat Saniya Melnicenco. 

La rândul său, Cristina Micu, membru al board-ului Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), a arătat că legislația în vigoare privind contractele îi dezavantajează pe furnizorii de energie electrică în raport cu clienții industriali, aceștia din urmă bucurându-se de mai multe drepturi, ceea ce creează un dezechilibru

"Potrivit normelor în vigoare, furnizorul nu are dreptul de a denunța contractele, dar clienții pot denunța doar cu preaviz de 2 de zile atunci când găsesc oferte cu preț mai scăzut. Asta înseamnă riscuri foarte mari pentru furnizori. Această prevedere este justificată doar în cazul consumatorilor casnici și al celor ce beneficiază de serviciul universal", a arătat Cristina Micu.

Și directorul general al Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Silvia Vlăsceanu, consideră că planurile Guvernului privind extinderea numărului de localități racordate la rețele de distribuție a gazelor naturale au sens cu condiția ca investițiile în aceste rețele noi să fie eficiente din punct de vedere economic, respectiv dacă locuitorii acestor localități își doresc să se branșeze la gaze și își permit să plătească facturile aferente consumului.

În opinia acesteia, simpla existență a fondurilor UE destinate extinderii racordării populației la gaze nu este suficientă.

"Domnul ministru al Energiei a făcut comparația cu fondurile UE pentru racordarea la rețelele de apă și canalizare. Știți foarte bine că multă lume nu se racordează la apă și canalizare, pentru că lumea nu vrea să plătească, deși racordarea ar fi foarte ușoară, tehnic vorbind. Nu cumva același lucru se va întampla și cu racordarea la gaze? Să-i obligi pe locuitori, pentru ca după aceea să nu aibă cu ce să plătească. În plus, trebuie să-și monteze și centrale individuale ca să poată să beneficieze de gazele respective, ceea ce implică alte riscuri. Noi, operatorii, ne dorim să avem cat mai mulți clienți, dar trebuie ca și ei să dorească și să-și permită să plătească facturile", a declarat Vlăsceanu.

Ea a avertizat că modificarea Legii energiei, în sensul că CET-urile care produc energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire pentru populație și care, în prezent, în marea lor majoritate, se alimentează cu gaze din rețelele de distribuție, se vor putea branșa direct la conductele magistrale ale Transgaz, ar putea duce la creșterea tarifelor reglementate de distribuție.

În paralel, însă, sunt pregătite proiecte importante. Retehnologizarea reactorului 1 de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă, printre cele mai importante proiecte de investiții ale companiei energetice de stat Nuclearelectrica, va începe în 2026 și va prelungi durata de viață a unității cu încă 30 de ani, a anunțat, șeful Direcției Tehnică și Retehnologizare a companiei, Romeo Urjan.

"S-a aprobat retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Aceasta va fi oprită timp de 2 ani, după 30 de ani de funcționare, iar în urma retehnologizării, cu costuri estimate la 1,5 miliarde euro, durata ei de viață va fi prelungită cu încă 30 de ani. Retehnologizarea va demara în 2026 și va începe cu un studiu de fezabilitate care va fi gata în 2021 și ne va spune exact și costurile, estimate acum între 1,2 și 1,5 miliarde euro", a spus Urjan.

El a arătat că, în paralel, continuă și negocierile cu partenerii de la China General Nuclear Power pentru proiectelor reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

La rândul său, Romgaz intenționează să investească în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat în tehnologiile alternative, în special în gaze naturale comprimate, însă pentru aceasta este nevoie de colaborarea autorităților locale, a anunțat directorul economic al Romgaz, Vasile Ciolpan.

“Punctul cel mai bun de pornire al utilizării gazului natural comprimat în România ar fi în zona primăriilor care vor să aibă un transport ecologică și un aer curat. Apoi, utilizarea gazului natural comprimat ar putea fi extins la nivelul autovehiculelor”, a declarat Ciolpan.

În opinia acestuia, utilizarea gazului comprimat ar trebui introdusă și în zonele care nu sunt legate la sistemul național de transport gaze. Ciolpan a adăugat că apoi, aceste localități ar trebui conectate la sistemul național prin fonduri europene pentru că pe termen lung costurile ar fi extrem de ridicate.

Ciolpan a mai amintit totodată că Romgaz a declanșat deja programul de investiții la centrala de la Iernut, și cele de la Midia, dar și în depozitele de înmagazinare.

Planuri importante sunt pregătite și pentru bursă, președintele Adunării Generale a Acționarilor BRM, Septimiu Stoica, anunțând că investitorii instituționali, însă nu numai ei, ar putea tranzacționa produse energetice derivate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) până la finalul acestui an, BRM având informal acceptul ASF în acest sens.

Pe fondul acestui întreg context, ministrul Energiei, Anton Anton, care a deschis conferința, a anunțat că exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră ar putea face ca România să devină cel mai mare producător din Uniunea Europeană, în condițiile ieșirii Marii Britanii din Uniune, însă în niciun caz țara nu poate concura Rusia pe această piață.

"După Brexit, România e a doua țară mare producătoare de gaze din UE. Cu gazele din Marea Neagră, se pare că vom deveni primul producător de gaze din Uniunea Europeană. Însă în nici un caz România nu poate fi un concurent pentru gazul rusesc. Producția noastră este cu cel puțin un ordin de mărime mai mică decât cea a Rusiei. Noi trebuie să fim un factor de stabilitate și echilibru în regiune, din punct de vedere al aprovizionării, și, de ce nu, să devenim și un hub de gaze", a spus Anton Anton.

Ministrul a arătat că se fac afirmații "cel puțin ciudate" în spațiul public, potrivit cărora gazele din Marea Neagră nu vor ajunge la români.

"România e cea mai apropiată piață, unde e cel mai ușor să vinzi. De ce nu consumăm mai mult? Pentru că doar cam 30% din gospodării sunt conectate la rețelele de distribuție. De ce, nu comentez, a fost o anumită politică de dezvoltare și așa mai departe. Din fericire, am reușim să clarificăm situația cu racordarea, în sensul că organizatorul licitațiilor de concesionare nu mai e Ministerul Energiei, ci unitățile administrativ-teritoriale. Lucrurile au devenit mai simple. Mai avem un singur pas, aprobarea unei metodologii, iar sfatul meu pentru primari este să-și pregătească documentațiile, pentru că în curând vor putea organiza licitații de concesionare. În plus, Guvernul a gândit pentru racordarea la gaze un sistem similar cu cel al introducerii canalizării la sate, cu fonduri UE", a explicat ministrul Energiei.

Potrivit ministrului, cu un minim de investiții, combinatele de îngrășăminte chimice din România ar putea produce pentru agricultura românească. "Am putea chiar să discutăm cu concesionarii zăcămintelor din Marea Neagră și să atragem investitori pentru combinate noi de îngrășăminte chimice, greenfield", a declarat înaltul oficial.

El consideră totodată că este normal ca operatorii zăcămintelor din Marea Neagră să amâne decizia de investiție pentru anul viitor, dat fiind faptul că legea offshore a fost adoptată la finalul lunii octombrie. El a afirmat că speră ca decizia să fie pozitivă, însă nu a exclus nici posibilitatea ca operatorii să adopte o decizie negativă.

Ministrul mai atenționează asupra unei probleme, arătând că și-a cumpărat mașină electrică, însă îi este frică să meargă cu aceasta până la Constanța, deoarece autonomia autoturismului este aproximativ egală cu lungimea drumului, iar pe traseu nu se află nici o stație de alimentare.

"Mi-am luat mașină electrică. Eu consider că e normal ca ministrul Energiei să meargă cu mașina electrică. Până la Ploiești, autonomia mașinii e suficientă. Dar mi-e frică să merg cu ea la Constanța. Autonomia mașinii e de 200 și ceva de kilometri, distanța e cam tot pe acolo, iar dacă se întâmplă ceva pe drum, acolo am rămas. Nu e nici o stație de alimentare pe drumul spre Constanța", a arătat ministrul.

El a susținut această declarație în contextul unei discuții despre modurile în care România poate consuma pe plan intern viitoarea producție de gaze naturale offshore din Marea Neagră, unul dintre ele fiind stimularea mașinilor care funcționează cu gaz comprimat, ministrul amintind că, deocamdată, în țară există doar două puncte de alimentare cu acest combustibil.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
ropepca
fppg
industria petroliera
codul fiscal
reglementari