Rezultatele 1 - 25 din 72 pentru "consum de energie"

Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), și-a dublat profitul net în primele 9 luni din 2020 comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 152 milioane lei, scăderea veniturilor companiei fiind mai mult decât compensată de reducerea cheltuielilor.

Contorul inteligent pune stăpânire pe tot mai multe gospodării din țară. Numai anul acesta, companiile românești de distribuție ale grupului Enel, lider mondial și pionier în tehnologia contoarelor inteligente, instalează peste 170.000 de contoare inteligente în zonele în care își desfășoară activitatea. Investiția se ridică la peste 56 de milioane de lei și face ca, până la sfârșitul lui 2020, numărul clienților Enel care beneficiază de această tehnologie să ajungă la 900.000.

Consumul mediu brut de energie electrică va crește cu circa 1,5% în iarna 2020-2021, față de sezonul rece anterior, iar producția va scădea cu peste 7%, estimează Dispecerul Energetic Național (SEN) din cadrul operatorului de transport și sistem Transelectrica, astfel că România va fi nevoită să importe energie, se arată într-un document guvernamental.

În ianuarie 2017, Guvernul a aprobat prin Hotărâre lista agenților economici cărora Transelectrica le-ar putea limita alimentarea cu curent electric în cazul apariției unor situații de criză gravă în sistemul energetic național, pentru protejarea consumatorilor casnici. Pe listă, care a fost făcută publică atunci, figurau cei mai mari consumatori de energie din economia românească, cum ar fi Donasid, Alro sau ArcelorMittal, precum și mari complexuri de clădiri de birouri, spații industriale și logistice.

Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), și-a majorat de aproape 4 ori profitul net în primul semestru al anului, de la 30 la 116 milioane lei, scăderea veniturilor din transportul energiei, cauzată de reducerea consumului și a tarifului reglementat aprobat de ANRE, fiind supracompensată de creșterea altor venituri, precum și de diminuarea cheltuielilor cu energia achiziționată, ca urmare a ieftinirii acesteia.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) vrea să înlăture orice responsabilitate pe care ar putea-o avea în ceea ce privește corectitudinea studiilor de prognoză a consumului propriu tehnologic (CPT) efectuate de operatorii rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice și pregătește modificarea în acest sens a legislației în vigoare.

Vehiculul juridic EP Wind Project (Rom) Six Ltd. din Cipru a înregistrat recent la ICSID o solicitare de demarare a unei proceduri de arbitraj, acuzând România, reprezentată de Ministerul Economiei, de încălcarea Tratatului privind Carta Energiei. Este vorba de un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.

Dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice care au reclamat în urmă cu aproape 2 ani statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington acuzând România de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori au solicitat Camerei Deputaților de la București documentele pe baza cărora au fost fundamentate legislația românească inițială privind sprijinirea producției de energie verde și modificările pe care aceasta le-a suferit în timp.

Operatorul sistemului energetic național Transelectrica, controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului, a înregistrat un profit net de 77 milioane lei în primul trimestru din 2020, mai mult decât dublu față de perioada similară a anului trecut, cauza fiind scăderea semnificativ mai amplă a cheltuielilor comparativ cu cea a veniturilor.

Cererea globală de energie va scădea cu 6% în acest an, cel mai mare declin procentual al ultimilor 70 de ani, în urma restricțiilor adoptate ca răspuns la criza coronavirus, estimează Agenția Internațională pentru Energie (AIE).

Panica generată de escaladarea exponențială a infectărilor cu coronavirus și restricțiile fără precedent impuse de stat pentru a încerca să o frâneze au dus la oprirea activității unui număr mare de consumatori industriali semnificativi de energie, ceea ce a provocat scădere amplă a consumului, dar și a prețurilor de tranzacționare, astfel că contractele cu clienți mari încă operaționali pot reprezenta o adevărată gură de oxigen pentru furnizori, bătălia pentru adjudecarea lor anunțându-se aspră.

Obligate de capacitatea vizibil tot mai redusă a centralelor de producție de energie electrică de a asigura integral consumul intern, reflectată de majorarea semnificativă a importurilor, dar și de previziunile îngrijorătoare ale Transelectrica, potrivit cărora România riscă să ajungă în curând să nu mai aibă nici de unde să importe curent electric pentru a "ține becul aprins", autoritățile au început în 2019 să șteargă din acte, prin retragerea licențelor, acele centrale care încă apar în statisticile oficiale de profil, deși nu mai sunt în funcțiune, "umflând" astfel artificial, pe hârtie, capacitatea de producție a României.

Gigantul rus al energiei Lukoil, printr-o subsidiară înregistrată în Olanda, este în curs de majorare cu peste 23 milioane euro (110 milioane lei) a capitalului social al companiei românești cu operațiuni în industria energiei eoliene pe care o deține și care operează un parc de profil cu putere instalată de 84 MW în județul Tulcea.

Guvernul intenționează să majoreze ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință, însă noua țintă avută în vedere de autoritățile de la București nu se ridică la nivelul dorit de Executivul de la Bruxelles.

Scena are la prima vedere un aer foarte recent, părând o acțiune de promovare a unui eveniment de tip Ora Pământului, în care oamenii întrerup voluntar în mod simbolic consumul de energie pentru a-și demonstra adeziunea la exigențele "luptei împotriva schimbărilor climatice". O echipă de televiziune filmează în camera de comandă a unui dispecerat energetic național, unde se vrea să se demonstreze telespectatorilor, prin evoluția graficelor de consum în timp real, că, însumate, gesturile lor individuale mărunte de a stinge lumina chiar au efect vizibil asupra sistemului energetic, iar economia de curent e semnificativă. Problema e că suntem de fapt în România anului 1988, în care lumina, căldura și apa caldă se opresc involuntar multe ore pe zi, fie prin decret, fie prin comandă de la centru, fie din cauza avariilor, și totul nu e decât o butaforie (sau un altfel de butaforie, cum ar spune cinicii).

Producătorii de energie eoliană au fost principalii responsabili de evoluția relativ stabilă a prețului energiei pe piața spot în ultimele 3 zile, care au fost mai friguroase și care au majorat consumul și la o medie orară de peste 8.500 MW în anumite intervale orare. Joi dimineață, de exemplu, producția de energie eoliană depășea 2.000 MW, fiind mai mare decât producțiile din celelalte surse, inclusiv din hidrocarburi și cărbune (ambele în jur de 1.500 MW) sau hidro și nuclear (de 1350 MW).

Delgaz Grid, compania de distribuție din cadrul Grupului german E.ON, a anunțat vineri că, în perioada ianuarie – septembrie, peste 2.500 de cazuri de consum fraudulos, 800 dintre acestea fiind de gaze naturale și peste 1.700 de energie electrică. Pierderile sunt estimate de companie la 4,4 milioane lei.

România riscă să ajungă în situația de a nu mai avea nici de unde să importe energie electrică pentru a-și asigura consumul intern dacă investițiile promise în capacități noi de producție nu vor fi realizate, reiese din ultima variantă a planului de dezvoltare pe 10 ani a rețelei, elaborat de operatorul de transport și sistem Transelectrica.

Muzeul Național de Artă, din Palatul Regal, a fost evaluat de Guvern la 1,1 miliarde lei, prin actualizarea valorii de inventar, având o suprafață construită de 10.497 metri pătrați și un teren aferent de 22.372 metri pătrați.

Palatului Parlamentului, fosta "Casă a Poporului" din regimul comunist, este evaluat de autorități la 5,58 miliarde lei, cu un teren aferent evaluat la 4,29 miliarde lei.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat că ministerul nu a agreat formula după care Comisia Europeană a calculat necesitatea ca România să își majoreze ținta de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate prevăzută de proiectul de Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 și chiar a ironizat "limbajul de lemn" utilizat de Comisie în acest sector de activitate.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) lucrează alături de ministerul de resort pentru a identifica acele unități de producție de energie care încă apar în statisticile oficiale de profil, deși nu mai sunt în funcțiune, "umflând" astfel, "pe hârtie", capacitatea de producție a României, a declarat președintele Autorității, Dumitru Chiriță, la conferința "Focus energetic".

În prezent, consumul de energie la nivel global crește mult mai rapid decât populația, iar cererea globală de energie aproape se va dubla în următorii 20 de ani, în lipsa unor proiecte de eficientizare a consumului, potrivit unui studiu PwC, transmis luni.

Consumul final de energie electrică înregistrat în România, în primul semestru al anului, a scăzut cu 0,4% față de aceeași perioadă din anul anterior, în timp consumul populației s-a majorat cu 18,5%, potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).

Guvernul își pune problema majorării țintei de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, în prezent de 27,9%, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință și să ducă ținta la cel puțin 34%.