Rezultatele 1 - 25 din 64 pentru "crestere creditare"

Vara a fost o perioadă bună pentru agențiile bancare, care au reușit să vândă mai multe credite pentru populație decât în prima parte a anului. Deși s-a ajuns la un record nominal de vânzări în ultimele luni de credite de locuințe, și apropiate de record pentru cele de consum, inflația mare face ca lucrurile să nu arate atât de bine în termeni reali. Totodată, firmele continuă să stea la distanță de împrumuturile scumpe în lei, dar nici dinamica în valută nu mai este cea din prima jumătate a anului.

Creditul privat de la bănci a crescut sub inflație în august, una dintre cele mai slabe luni pentru bănci din acest an.

Creditul intern a crescut ușor în prima lună de vară, pentru a doua lună consecutiv, pe fondul creșterii împrumuturilor în monedă națională. Pe de altă parte, depozitele au scăzut ușor, pentru prima oară după octombrie 2022, în timp ce masa monetară a stagnat, după o accelerare în ultimele luni.

Dobânzile mari și înăsprirea standardelor de creditare au redus numărul românilor eligibili pentru un credit pentru locuințe. Volumul creditului ipotecar nou a scăzut cu 50% în primul trimestru din acest an față de aceeași perioadă din 2022, în timp ce ponderea achizițiilor cu credit în total tranzacții s-a redus semnificativ, arată datele BNR.

Finanțările nou acordate de bănci continuă să scadă atât în termeni nominali cât mai ales în termeni reali, pe fondul creșterii dobânzilor. Creditarea populației este în recul puternic și soldul de împrumuturi este în stagnare față de anul trecut, deși inflația este de două cifre. Interesul firmelor pentru creditele în lei e în continuare scăzut, dar se răcește și cel pentru împrumuturi în euro, care a fost principalul motor al creditării în ultimele luni. În mod curios, firmele au devenit mai interesate de împrumuturile în dolari americani, deși acestea sunt aproape la fel de scumpe ca cele în lei.

Creditul neguvernamental a scăzut față de martie în aprilie și și-a încetinit dinamica anuală la un nivel de o singură cifră pentru prima oară în ultimii doi ani. Aproape tot avansul creditului a fost generat de dinamica împrumuturilor în valută, în timp ce creditul în lei a crescut mult mai puțin decât inflația. De cealaltă parte, populația și firmele au continuat să-și majoreze depozitele la termen cu banii din conturile curente, dar și să folosească mai mult cash.

Soldul creditului privat a crescut în martie cu cel mai bun ritm din ultimele 6 luni, pe fondul avansului împrumuturilor pentru firme, mai ales a celor în valută, în timp ce finanțarea populației a stagnat. Populația și firmele s-au întors către depozitele în lei, după ce o bună parte a anului trecut au preferat valuta.

Cu inflația la cer, băncile au reușit contraperformanța de a da un volum mic de credite noi în lei în ultimul an, după ce între vara lui 2021 și primăvara lui 2022 creditarea a duduit. Cea mai afectată este producția de credite pentru populație, îndeosebi cea de consum, deși nici finanțările pentru locuințe nu mai merg ca acum 6-12 luni. Firmele au dat leii pe euro – producția de împrumuturi în euro s-a dublat în ultimul an – și au dus soldul de finanțări în valută la cel mai mare nivel nominal din istorie.

Creditul neguvernamental a scăzut pentru a cincea lună consecutiv în termeni reali în februarie, pe fondul unei creșteri anemice a soldului nominal, sub inflația ridicată. Depozitele sunt și ele în scădere în termeni reali, dar într-o ușoară recuperare în ultimele luni. Masa monetară a accelerat ușor.

Producția de credite noi în lei a scăzut puternic în ultimele luni, pe fondul creșterii dobânzilor. Mai mult, inflația mare face ca până și creditul ipotecar nou să aibă o dinamică reală negativă și creșterea de sold din ultimul este cea mai anemică când avem date. Firmele au redus puternic cererea de credite în monedă națională și s-au îndreptat către euro.

Creditarea a continuat perioada de relativă stagnare începută în toamnă și înregistrează o încetinire puternică a ritmului anual. Creșterea masei monetare continuă să frâneze, pe măsură ce politica monetară mai restrictivă scumpește creditul. Mai mult, inflația ridicată face ca atât dinamica ofertei de bani, cât și cea a creditului să fie în teritoriu negativ în termeni reali.

Dinamica anuală a creditului acordat de bănci a continuat să scadă în decembrie pe toate categoriile de împrumuturi, cu excepția celor în valută pentru companii, dar și în cazul acestora se observă o încetinire față de lunile precedente. Mai mult, anul trecut doar creditul în monedă străină pentru firme a crescut în termeni reali, depășind inflația, în timp ce împrumuturile pentru populație au scăzut cu două cifre și au avut cea mai proastă evoluție de când avem date disponibile.

Creditarea în lei s-a răcit accelerat în toamna anului trecut, pe măsură ce dobânzile cerute de bănci la împrumuturi au scăzut, după înăsprirea politicii monetare. În termeni reali, producția de noi credite în lei e în scădere de patru luni și a ajuns la două cifre. În cazul firmelor, împrumuturile mai mici în lei au fost compensate cu finanțare mai multă în euro.

Creditul acordat populației a avut o nouă lună slabă în noiembrie și dinamica anuală a scăzut la sub 5%, mai puțin de o treime din rata inflației. Și împrumuturile pentru locuințe încep să piardă accelerat din viteză, lucru care se întâmplă deja de mai multe luni cu cele creditele de consum. Finanțarea firmelor a revenit ușor după o lună octombrie foarte proastă, însă exclusiv pe componenta în valută, în condițiile în care companiile sunt din ce în ce mai puțin interesate de finanțarea în monedă națională din cauza dobânzilor ridicate.

Șefii de bănci prezenți la Forumul Financiar organizat de Profit.ro se așteaptă la o creștere a creditelor neperformante anul viitor, în contextul încetinirii economiei. Vestea bună pentru debitori este că aceștia anticipează o scădere a dobânzilor, pe fondul domolirii inflației.

Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank România, spune că băncile sunt împinse la precauție în perioada următoare din cauza incertitudinilor majore generate de contextul geopolitic și de cel financiar și economic. Oprescu nu este, însă, pesimist, și vedem clienții mai bine pregătiți decât la criza precedentă și un sistem bancar cu alt nivel de capitalizare și reglementare.

Cea mai mare incertitudine este generată de situația geopolitică și de războiul din Ucraina, spune Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România. În partea economică se vede deja o încetinire, cu efecte și în nivelul creditării și economisirii. Conjunctura este foarte dificilă, crede Bîtu, astfel că e nevoie ca statul să cântărească bine măsurile fiscale și monetare.

Creditul neguvernamental a scăzut în octombrie, prima lună în care soldul scade de după mai 2020, când economia era în lockdown în faza inițială a pandemiei COVID 19. Evoluția vine pe seama scăderii soldului de împrumuturi în lei, în condițiile în care finanțarea în monedă națională s-a scumpit accelerat în ultimele luni. Depozitele rezidenților au scăzut și ele în octombrie.

Creditul intern acordat de bănci a crescut din nou puternic în septembrie, după o lună august foarte slabă în contextul ultimilor ani. Firmele și-a crescut cu un nivel record datoriile în valută, pe fondul creșterii costului pentru împrumuturile în lei.

Soldul creditului privat a crescut în august cu cel mai redus ritm de la criza COVID-19, o încetinire notabilă de dinamică fiind mai ales în cazul împrumuturilor acordate companiilor nefinanciare. Masa monetară a continuată să-și încetinească dinamica, pe fondul scăderii depozitelor overnight și, neuzual pentru o lună de vacanță, a reducerii numerarului în circulație. Evoluția din august ar putea fi una conjuncturală sau ar putea fi un prim efect concret al creșterii dobânzilor la lei.

Băncile au confirmat reorientarea către finanțarea companiilor. Creditul pentru firme, noua vedetă.

Populația nu mai are acces la credite în valută decât într-o foarte mică măsură.

Băncile au acordat credite într-un ritm accelerat și în iunie, mai ales în sectorul companiilor, unde dinamica anuală a ajuns la circa 27% atât pentru împrumuturile în lei, cât și pentru cele în valută. Depozitele în lei au scăzut ușor și au continuat să încetinească în dinamică. A încetinit și creșterea masei monetare, pentru a șasea lună la rând.

Depozitele populației ținute în monedă națională la bănci au scăzut pentru prima oară în termeni anuali de când există date disponibile la Banca Națională a României, în pofida inflației din ultimul an. Românii au pariat mai puțin pe leu și mai mult pe valută. Creditarea privată a continuat să accelereze în luna mai, în pofida creșterii dobânzilor. Pe de altă parte, creșterea masei monetare încetinește.

Băncile și companiile din România și-au învățat lecțiile din prima criză capitalistă de după căderea comunismului, cea din 2009-2010 și le-au aplicat în perioada pandemiei, când disciplina la plată a rămas bună și creditarea a crescut chiar mai accelerat decât înainte, spune Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor. Creditarea continuă să crească și în prezent, chiar dacă suntem într-o criză multiplă cu război într-o țară vecină și inflație ridicată la nivel global. Dănescu se așteaptă ca băncile să-și ajute clienții inclusiv prin amânări ale ratelor, dar susține că o lege în acest sens ar putea duce la efecte nedorite pentru toată lumea, inclusiv pentru clienți.