Rata anuală a inflației a surprins din nou negativ în iunie și a fost aproape de 4%. Nu numai că inflația e în afara țintei băncii centrale, dar prognoza BNR pentru finele anului s-ar putea dovedi prea optimistă, mai ales că urmează noi creșteri de prețuri la electricitate și gaze. Analiștii se așteaptă ca BNR să vină cu un control mai strict al lichidității în perioada următoare și să fie ultima bancă centrală din regiune care să ridice dobânda cheie, însă unii dintre ei estimează că rata de referință ar putea fi majorată încă din acest an.
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, spune că economia este pe o traiectorie bună, după ce a reușit să recupereze încă din primul trimestru al acestui an pierderea cauzată de pandemia COVID-19. Deși notează creșterea presiunilor inflaționiste la nivel global, inclusiv ca efect al politicilor monetare ultrarelaxate ale marilor bănci centrale, Popa spune, la emisiunea Profit Live, că se așteaptă ca inflația să fie una tranzitorie – în timp ce în cazul BNR atitudinea mai conservatoare în fața cererilor de reducere a dobânzilor s-a dovedit corectă.
Banca centrală a Ungariei a crescut dobânda cheie pentru prima oară în ultimul deceniu, în contextul unei inflații crescute, care afectează toată regiunea Europei Centrale și de Est. Este prima bancă centrală care majorează rata cheie și care dă, astfel, un semnal și pentru celelalte bănci centrale din regiune să mute dobânzile în sus în acest an.
Inflația a surprins negativ în mai, fiind simțitor peste prognozele analiștilor, care acum se așteaptă la rate mai mari de creștere a prețurilor în ultima parte a lui 2021, care să bată spre 5%, mai ales că sunt așteptate noi scumpiri ale utilităților.
Rata anuală a inflației în SUA a crescut în aprilie cu mult peste așteptările băncii centrale și ale pieței. Și prețurile ar putea crește în continuare, când ratele de dobândă sunt la zero, relaxarea cantitativă este de mii de miliarde de dolari și guvernul federal dă ajutoare cash populației pentru stimularea economiei. La București, BNR așteaptă o inflație în afara țintei, după o nouă rectificare în sus, inclusiv pe fondul scumpirii mărfurilor la nivel internațional. De răspunsul investitorilor la problema inflației depinde și stabilitatea piețelor emergente.
Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Guvernul va prezenta, săptămâna viitoare, sindicatelor și patronatelor, 3 variante de majorare a salariului minim brut pe economie, începând de la 1 ianuarie 2020, a anunțat, miercuri, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, în timp ce vicepremierul Raluca Turcan a precizat că majorarea va ține cont de productivitatea muncii și rata inflației.
Premierul Ludovic Orban susține că până la finele acestei săptămâni vor fi definitivate propunerile pentru formula de calcul al salariului minim, care ar putea crește cu 7,2%. Orban nu a dat mai multe detalii cu privirea la modalitatea de calcul.
Guvernul va relua discuțiile cu partenerii sociali privind majorarea salariului minim brut pe economie, de la 1 ianuarie 2020, a anunțat, luni, premierul Orban, care a precizat că variantele propuse vor fi negociate cu sindicatele și patronatele pe baza unei analize asurpra impactului bugetar și sustenabilității creșterii pentru companii. Potrivit lui Orban, decizia cu privire la nivelul salariului minim de anul viitor va trebui luată la finele lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie.
Guvernul demis discută, luni, în primă lectură, deci fără a lua decizia adoptării, majorarea salariului minim brut începând cu 1 ianuarie 2020. Executivul a trimis deja către Consiliul Economic și Social (CES) proiectul de act normativ, dar consiliul nu a avut cvorum săptămâna trecută pentru a acorda avizul. Dăncilă spune că și un nou Guvern nu ar avea motiv pentru care să nu adopte majorarea.
Creșterea economică trimestrială în zona euro a stagnat la 0,2% în iulie-septembrie, potrivit datelor preliminare publicate joi de Eurostat, evoluția fiind peste estimările economiștilor, care anticipau încetinirea ritmului de creștere. Datele publicate astăzi de biroul european de statistică nu includ însă evoluția celei mai mari economii europene, Germania.
Guvernul demis a trimis deja către Consiliul Economic și Social (CES) proiectul de act normativ prin care salariul minim brut lunar este majorat începând cu anul viiitor.
Guvernul demis pare să pregătească semnarea, săptămâna viitoare, a proiectului prin care salariul minim brut lunar este majorat începând cu anul viiitor, premierul demis Viorica Dăncilă spunând inițial că a pregătit proiecte care să fie aprobate de viitorul Cabinet, dar anunțând ulterior, după o discuție cu sindicatele, că vrea totuși să aprobe actul normativ într-o ultimă ședință înainte de votul de învestitură pentru noul Guvern. Anterior, liderul PNL Ludovic Orban, mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet, a atenționat că decizia trebuie, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.
Guvernul demis Dăncilă a redactat un proiect care majorează salariul minim brut lunar la 2.262 lei, respectiv la 2.620 lei pentru persoane cu studii superioare și minimum 1 an vechime, începând cu 1 ianuarie 2020, liderul PNL Ludovic Orban, mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet, atenționând însă că decizia trebuie, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.
Guvernul demis Dăncilă se pregătește să propună majorarea salariului minim cu 100 de lei, începând cu anul viitor, Decizia trebuie însă, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.
Banca Centrală Europeană (BCE) a redus previziunile de creștere economică în zona euro, atât pentru acest an, cât și pentru anul viitor. Totodată, instituția a redus prognozele de inflație pentru următorii trei ani, a anunțat președintele BCE, Mario Draghi, la o conferință de presă.
Inflația anuală din zona euro a coborât la 1,1% în iulie, de la 1,3% în luna anterioară, îndepărtându-se și mai mult de ținta Băncii Centrale Europene (BCE), de aproape 2%, potrivit datelor estimative publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Banca Comercială Română estimează o creștere economică mai ridicată în acest an, după datele ridicate prezentate de Statistică pentru primul trimestru și un avans al sectorului construcțiilor rezidențiale. Pe de altă parte, analiștii BCR arată că economia este într-o debalansare nedorită și se așteaptă, de asemenea, și la o inflație mai ridicată, un motiv de îngrijorare pentru evoluția dobânzilor și cursului de schimb.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că până acum a îndemnat verbal băncile să plătească dobânzi mai mari deponenților, însă începând din lunile de vară aceștia se vor vedea nevoiți să crească bonificațiile pentru economisire la un nivel cel puțin egal cu cel al dobânzii cheie de 2,5% pe an, în condițiile în care banca centrală va retrage lichiditatea din sistem și ar putea să nu mai țină deloc operațiuni repo. Totodată, Isărescu spune că o creștere a ratei cheie în acest an nu este exclusă, dar nici nu este previzionată.
Banca Națională a României se așteaptă la o inflație mai ridicată decât prognoza anterior, după ce rata creșterii anuale a prețurilor de consum a ajuns la 4,1% în aprilie, depășind pentru a treia lună consecutiv intervalul de variație țintit de BNR de 1,5 – 3,5%.
Creșterea economiei românești a încetinit la 3,9% în primul trimestru, de la 4,1% în ultimele trei luni din 2018, potrivit unui sondaj Reuters în rândul a nouă analiști.
Creșterea economică își va continua decelerarea și va scădea sub potențial în acest an, potrivit ING Bank, care a tăiat prognoza pe 2019 la cel mai redus nivel din ultimii 7 ani, pe fondul unei cereri mai slabe. ING se așteaptă și la o inflație mai ridicată, și la un leu mai slab în acest an, inclusiv ca urmare a măsurilor fiscale recente.
Guvernul a plecat la drum cu o estimare a creșterii reale a economiei de 5,5% în acest an, ce pare foarte optimistă, în condițiile în care tendința în România și la nivel european e una de răcire. Dar pentru Executiv socoteala bugetară se face cu privirea la alt indicator, care apare mereu să salveze situația – deflatorul PIB sau inflația din economie. De câte ori creșterea reală a fost sub estimări, inflația din prognoze a fost umflată, astfel încât datele de execuție bugetară să iasă bine.
Începând cu 1 ianuarie, salariul minim brut lunar este majorat de la 1.900 lei la 2.080 lei, respectiv la 2.350 lei pentru persoane cu studii superioare și minimum 1 an vechime.
Guvernul a decis majorarea salariului minim de la 1.900 de lei în prezent la 2.080 de lei și a introdus un nivel diferențiat pentru persoanele cu studii superioare, în cazul cărora minimul va fi de 2.350 de lei. Anul acesta, însă, prețurile au crescut accelerat, după măsuri ale Guvernului precum majorarea accizei la carburanți sau creșterile generoase și nu în toate cazurile justificate de salarii acordate angajaților statului. În privat, salariile au crescut mai lent, astfel că inflația a lovit mai tare în această categorie de angajați. În plus, din cei 1,38 milioane de angajați cu salariul minim, aproape toți sunt în sectorul privat, numărul celor de la stat fiind extrem de redus.