Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, spune, la PROFIT NEWS TV, că economia este pe o traiectorie bună, după ce a reușit să recupereze încă din primul trimestru al acestui an pierderea cauzată de pandemia COVID-19. Deși notează creșterea presiunilor inflaționiste la nivel global, inclusiv ca efect al politicilor monetare ultrarelaxate ale marilor bănci centrale, Cristian Popa spune că se așteaptă ca inflația să fie una tranzitorie – în timp ce, în cazul BNR, atitudinea mai conservatoare în fața cererilor de reducere a dobânzilor s-a dovedit corectă.
În 2020, economia românească a căzut cu 3,9%, după efectele foarte dure ale restricțiilor din trimestrul al doilea. Căderea a fost mai mică decât media UE, de 6,1%, după date multe peste așteptări în trimestrul patru. Pentru acest an, toate estimările au fost revizuite în sus – cel mai recent Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a urcat de la 3 la 6% prognoza pentru avansul produsului intern brut.
“Această euforie vine și din faptul că avem o economie relaxată, avem restricții de mobilitate mult mai reduse, și pe cale de consecință economia își revine. În trimestrul 1 am avut o dinamică trimestrială de 2,8%, însă pe tot anul am putea vedea o dinamică mult mai ridicată, poate chiar mai optimistă decât cifra BERD. Vorbim de o revenire alertă, decalajul anului 2020 se resoarbe foarte rapid, nivelul activității economice era deja la nivelul prepandemic în trimestrul 1 anul acesta, față de primul trimestru din anul precedent. În trimestrul 2 am putea depăși nivelul pre-criză”, spune Cristian Popa la Profit News TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 18.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.
În primul trimestru față de perioada corespunzătoare a anului trecut, consumul gospodăriilor este mai jos cu 1,7%, în timp ce consumul administrației publice a crescut cu 3%. O dinamică pozitivă vedem la nivelul formării bute de capital fix, adică la nivelul investițiilor, unde am avut o creștere de 7%, arată Popa. “Aș spune că economia este pe o traiectorie bună.”
Deficitul de cont curent s-a deteriorat în acest an, pe seama creșterii deficitului comercial, dar și a dezechilibrării balanței primare. Popa explică creșterea exporturilor mai încet decât cea a importurilor prin faptul că economia românească a revenit mai rapid decât piața externă, deși notează că în cazul contului curent avem o problemă structurală.
Inflația a accelerat peste tot în lume. În Statele Unite, aceasta a depășit 5% pentru prima oară în 13 ani, după un program de relaxare cantitativă mai mare decât cel din timpul crizei financiare, în timp ce în regiune băncile centrale din Ungaria și Cehia au majorat dobânda cheie și au semnalizat trecerea la un nou ciclu, în încercarea de a ține legate așteptările inflaționiste.
“Anul trecut au fost luate măsuri fără precedent, care au și influențe secundare și unul dintre acestea poate fi inflația. Cele două mari bănci centrale – Fed și Banca Centrală Europeană – au tipărit cantități semnificative de bani. Noi suntem într-o altă poveste, într-un alt mecanism. Dacă am fi exagerat anul trecut am fi văzut și noi niște consecințe mai aprinse”, spune Popa.
Rata inflației a ajuns în România la 3,8%, deja peste limita de sus a țintei și este estimată de BNR la 4,1% la finele anului, în timp ce unii analiști cred că ar putea flirta cu 5%.
Oficialul BNR, care precizează că vorbește în nume personal, subliniază faptul că inflația în România a venit în principal din scumpirea gazelor și curentului electric, dar și din scumpirea carburanților, urmare a creșterii cotațiilor țițeiului la 75 de dolari/barilul, concomitent cu aprecierea dolarului.
Anticipațiile inflaționiste rămân însă ancorate și creșterile de prețuri se vor dovedi tranzitorii anul viitor, crede Popa, deși ar putea exista imboldul pentru firme să treacă în prețuri scumpirea materiilor prime și energiei sau în domenii precum Horeca, unde lipsește forța de muncă – pe cea a unor salarii mai mari.
“Inflația reduce puterea de cumpărare a gospodăriilor private, este o taxă - eu îi spun o taxă chiar parșivă, că nu o vezi când erodează puterea de cumpărare -, dar cred că vom reuși să ținem inflația sub control”, spune Popa.
Un argument pentru BNR este faptul că nu a dus dobânzile prea jos, la niveluri “nesustenabile”. BNR a redus dobânda cheie de la 2,5% la 1,25% de la debutul pandemiei și a achiziționat și titluri de stat din piața secundară în premieră. Dobânda cheie a rămas cea mai mare din regiune, însă – celelalte bănci centrale au fost mai aproape de 0 -, iar programul de achiziții de titluri a fost cel mai mic, cu 3,6 miliarde de lei în total – circa 0,3% din PIB, față de peste 5% în Polonia.
“Nu am căzut în capcana presiunilor de reducere a dobânzilor, doleanțe erau, slavă Domnului, dar noi aveam un mandat pe care trebuia să-l respectăm. Și nu am inundat piața cu lichiditate în exces, care să creeze altfel de probleme. În acești doi ani, am învățat că trebuie mult echilibru”, spune Popa.
BNR are ședință de politică monetară pe 7 iulie. Analiștii așteaptă o menținerea a ratei cheie.
