Rezultatele 1 - 25 din 81 pentru "dobanda credite"

În România, creșterile de impozite și taxe, combinate cu scumpirea țițeiului la nivel internațional ar putea pune presiune suplimentară pe inflație. Ce s-a întâmplat cu dobânzile în septembrie.

Analiștii OTP Bank se așteaptă ca BNR să reducă rata cheie abia din vara anului viitor și să vină cu o tăiere foarte redusă a dobânzilor, pe fondul unei inflații care se va menține la un nivel ridicat, mai ales în contextul măsurilor fiscale și a scumpirii petrolului. Reducerea ratei cheie este semnalul pe care consumatorii îl așteaptă pentru a căuta din nou creditele ipotecare, crede președintele OTP România.

Deși părea că dobânzile la credite vin pe o pantă descendentă generală, băncile au scumpit consistent creditele ipotecare în august. Pe de altă parte, împrumuturile pentru firme s-au ieftinit, atât în lei, cât și cele în valută. Băncile au continuat să reducă și dobânzile la depozitele în lei, dar le-au majorat pe cele la euro la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Banca Națională a României va menține rata cheie la 7%, cred analiștii. Deși momentul reducerilor de dobândă se apropie, acesta s-ar putea să nu vină prea repede. Motivul? Creșterile de taxe ar putea menține inflația la un nivel mai ridicat pentru mai multă vreme.

Noua reglementare la nivel european îndeamnă statele membre să vină cu măsuri prin care limitează dobânzile excesive la creditele de consum, cum ar fi plafoanele, și le recunoaște dreptul de a limita sau interzice comisioanele. Creditorii vor trebui să fie mai atenți atunci când evaluează situația potențialilor debitori și vor trebui să-i informeze mai temeinic înainte de semnarea contractelor, dar și să-i ademenească cu o publicitate mai cumpătată. Pentru debitori vor fi avertismente că „Atenție! Banii împrumutați costă bani”

Băncile au scăzut pentru a doua lună la rând dobânda la creditele noi pentru locuințe în lei, care a ajuns la cel mai redus nivel de la începutul anului. Dobânda plătită de către firme pentru împrumuturile în monedă națională a scăzut, de asemenea, și a ajuns la cel mai redus nivel din ultimul an. Dobânda la depozitele noi la termen pare să se fi stabilizat în jurul ratei facilității de depozit de 6%, pe fondul unui exces de lichiditate în piață.

Relaxarea politicii monetare, prin păstrarea unui excedent mare de lichiditate în sectorul bancar, precum și scăderea inflației au început să se vadă în oferte.

Dobânzile la depozitele la termen au scăzut din nou în mai, pe fondul excesului ridicat de lichiditate din sectorul bancar și al scăderii perspectivelor de inflație. De cealaltă parte, unele credite au continuat să se scumpească. Cu ”înghețarea” IRCC la circa 6% și scăderea ROBOR în ultimele luni, mai e loc de alte creșteri de dobânzi? Când ar putea veni scăderile.

Banca Națională a României a menținut nemodificată rata cheie la 7%, decizie în rând cu așteptările economiștilor din bănci. BNR notează ca incertitudine la adresa perspectivelor inflației măsura recentă de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare de bază.

Analiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să aștepte cuminte scăderea inflației înainte să scadă dobânzile. Cu intrări mari de valută și un excedent record de lichiditate, leul se menține sub pragul de 5 unități/euro, dar economiștii văd o depreciere din toamnă. De anul viitor am putea vedea și primele scăderi ale ratei de politică monetară, dar BNR va fi cu un ochi la cheltuielile electorale.

Dobânzile plătite de bănci pentru depozitele în lei atrase de la clientelă s-au redus din nou în aprilie, pe fondul excesului de lichiditate din sectorul bancar. În același timp însă, băncile au scumpit din nou creditele ipotecare, mai ales pe cele noi. Costurile firmelor aferente împrumuturilor în lei au scăzut, dar au crescut cele cu creditele în valută. Cotațiile ROBOR la 3 luni au continuat să scadă în trimestrul al doilea din acest an, în timp ce IRCC cel mai probabil va rămâne neschimbat.

Evoluțiile privind prețul creditelor la începutul primăverii arată că suntem aproape de punctul de inflexiune în ceea ce privește costul creditelor în lei, în condițiile în care excesul record de lichiditate din piață a tras în jos referințele interbancare. Dobânzile la creditele ipotecare în sold au rămas practic nemodificate în așteptarea actualizării IRCC de la 1 aprilie, în timp ce împrumuturile noi s-au scumpit. Creditele pentru firme în lei s-au ieftinit, în timp ce dobânzile la valută au luat-o în sus. Cu exces de fonduri în piață, băncile au continuată să scadă dobânzile la depozitele noi.

Gospodăriile din România au cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană pentru creditele ipotecare în soldul băncilor, de circa patru ori mai mari decât cele plătite de consumatorii din zona euro. Românii au plătit, istoric, dobânzi mai mari decât ceilalți europeni. În ultimul an și jumătate însă, dobânzile au explodat.

Băncile au scumpit creditele noi pentru populație la începutul lui 2023 la un nou maxim al ultimului deceniu. Cu scăderea cotațiilor ROBOR din ultimele luni și potențialul punct de inflexiune al IRCC, am putea fi aproape de vârful scumpirilor la credite – împrumuturile pentru firme s-au ieftinit din nou ușor. De cealaltă parte, dobânzile la depozitele noi au scăzut din nou, pentru a patra lună la rând, în condițiile în care băncile stau pe un munte de lichiditate.

Băncile au redus pentru a treia lună la rând dobânzile la depozitele noi, pe fondul excesului de lichiditate din piața interbancară. Dobânzile la credite au crescut, în schimb, după ce IRCC a fost actualizat de la 1 ianuarie.

Băncile s-au scăldat în lichiditatea abundentă din piața interbancară pe finalul lui 2022 și nu s-au mai bătut între ele cu oferte tot mai ridicate.

Dobânzile la depozitele noi la termen în lei au scăzut în noiembrie, lună în care băncile s-au scăldat din nou în excesul de lichiditate, pentru prima oară după multe luni în care au fost nevoite să liciteze pentru economiile firmelor și populației. S-au scumpit din nou creditele în lei și dobânda medie a ajuns la 10%, pentru prima oară în ultimii nouă ani și jumătate. De la 1 ianuarie a venit o nouă majorare a dobânzilor la împrumuturile populației, ca urmare a majorării IRCC, cu primele rate mai mari scadente în februarie, dar din aprilie urmează o altă creștere.

Situația devine din ce în ce mai complicată pentru firmele care caută finanțare nouă.

În loc să o ia la deal, așa cum era de așteptat după o nouă rundă de majorare a dobânzilor BNR, ratele din piața interbancară au luat-o la vale și-au coborât sub nivelul la care erau în septembrie, astfel că se prefigurează o creștere mult mai lentă a IRCC decât în trimestrele anterioare. Și media cotațiilor ROBOR și-a domolit creșterea și e aproape de nivelul din vară. Evoluția pare corelată cu relaxarea condițiilor de lichiditate.

Băncile au majorat dobânzile pe care le plătesc clientelei pentru depozitele în lei atrase și în septembrie și au depășit pragul de 7%, cel mai ridicat nivel de după primăvara lui 2010. S-au scumpit din nou și unele credite noi, cum sunt cele pentru firme, care au ajuns la o rată de dobândă de aproape 10%, sau cele ipotecare.

Banca Națională a României a surprins piața cu ultima decizie de politică monetară și a revizuit din nou în sus estimarea privind inflația. Analiștii se așteaptă acum la dobânzi mai mari de la banca centrală, care se vor transpune în piață în creditele acordate populației și firmelor.

Ultima lună de vară a adus noi creșteri generalizate ale dobânzilor, pe fondul întăririi politicii monetare a băncii centrale și a creșterii inflației. Deficitul de lichiditate a împins băncile să plătească mai mult pentru finanțarea de la populație și firme, până la o medie de aproape 7% (cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani), în timp ce dobânzile la credite au fost majorate într-un ritm și mai accelerat – rata pentru împrumuturile noi ale companiilor se apropie de 10%, în timp ce populația plătește cele mai mari dobânzi pentru creditele ipotecare și de consum de după 2013.

Băncile au accelerat competiția pentru economisirile populației și firmelor în iulie, ducând dobânzile la depozite la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Au crescut, însă, și dobânzile la credite, în condițiile în care indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a fost actualizat la un nivel mai ridicat. Atât ratele de dobândă la credite cât și cele la depozite rămân adânc în teritoriu real-negativ ca urmare a inflației de 15% pe an.

Cresc în sfârșit mai consistent și dobânzile la depozite, după ce banca centrală a accelerat majorarea ratei cheie și piața a rămas într-un deficit persistent de lichiditate. Pe de altă parte, dobânzile la credite au crescut și ele consistent, mai ales în cazul companiilor.

Ratele de dobândă la depozite au continuat să crească în mai și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Creditele s-au scumpit mai ales în cazul firmelor, care plătesc cele mai mari dobânzi pentru împrumuturile noi în monedă națională din ultimii 8 ani. Dobânzile rămân, însă, departe de rata inflației, aflată la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani.