Băncile au redus dobânzile atât la credite cât și la depozite, cu o viteză mai consistentă decât în precedentele luni, după ce Banca Națională a României a venit cu prima tăiere a ratei cheie în iulie, din actualul ciclu monetar. Se ieftinesc din nou și împrumuturile în valută, după deciziile BCE.
Șeful statului a promulgat proiectul de lege care prevede plafonarea dobânzilor la creditele acordate de IFN, urmând ca pentru creditele în derulare aceasta să se aplice la cerere, iar în lipsa unui acord între părți, consumatorul să apeleze la instanță. De asemenea, sunt aduse noi limitări în ce privește recuperarea creanțelor, conform analizei Profit.ro.
Pentru firme, reducerile de dobânzi ar putea veni mai repede.
Băncile au redus dobânzile la depozitele la termen și la creditele acordate clientelei în aprilie, mai ales în cazul împrumuturilor de consum. Economiștii băncilor anticipau, în mare măsură, că BNR va veni cu prima tăiere a ratei cheie în mai, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Băncile au continuat să reducă dobânzile la depozitele atrase de la clientelă, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piața interbancară. Pe de altă parte, unele credite, cum sunt cele în lei adresate firmelor, s-au scumpit în februarie, în timp ce creditele pentru populație au devenit ușor mai accesibile.
Parlamentul a adoptat astăzi un proiect de lege care prevede plafonarea dobânzilor la creditele acordate de IFN, urmând ca pentru creditele în derulare aceasta să se aplice la cerere, iar în lipsa unui acord între părți, consumatorul să apeleze la instanță. De asemenea, sunt aduse noi limitări în ce privește recuperarea creanțelor.
PSD se pregătește pentru noi plafonări în an electoral. După prelungirea plafonării adaosului comercial la unele alimente (măsura ar putea fi extinsă la toate produsele românești), poate fi forțată și o plafonare a dobânzilor la creditele acordate consumatorilor.
Băncile au crescut dobânzile medii la creditele noi în monedă națională în ianuarie și au redus în continuare dobânzile la depozitele la termen. Deși IRCC a stat pe loc la început de an, dobânzile la împrumuturile ipotecare noi în lei au crescut, la fel cum s-a întâmplat și cu cele în euro.
Dobânzile plătite de bănci la depozite și cele cerute la creditele în monedă națională au continuat să scadă în decembrie, în contextul excedentului mare de lichiditate din piață și al reducerii referințelor interbancare. Pe de altă parte, împrumuturile în euro au continuat să se scumpească – ratele de dobândă la împrumuturile ipotecare au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, fiind chiar peste cele în lei, lucru rar.
Dobânzile băncilor la creditele și depozitele în lei s-au stabilizat pe finalul anului trecut. Pe parcursul lui 2023, băncile au stat pe un munte de bani și au redus semnificativ remunerația la depozite, au ieftinit creditele pentru firme, dar au scumpit împrumuturile ipotecare. Pentru 2024 există premise pentru scăderea în continuare a ratelor de dobândă. Reducerea ratei inflației a permis dobânzilor la depozite să se apropie pentru prima oară de zero în ultimii șase ani.
În România, creșterile de impozite și taxe, combinate cu scumpirea țițeiului la nivel internațional ar putea pune presiune suplimentară pe inflație. Ce s-a întâmplat cu dobânzile în septembrie.
Analiștii OTP Bank se așteaptă ca BNR să reducă rata cheie abia din vara anului viitor și să vină cu o tăiere foarte redusă a dobânzilor, pe fondul unei inflații care se va menține la un nivel ridicat, mai ales în contextul măsurilor fiscale și a scumpirii petrolului. Reducerea ratei cheie este semnalul pe care consumatorii îl așteaptă pentru a căuta din nou creditele ipotecare, crede președintele OTP România.
Deși părea că dobânzile la credite vin pe o pantă descendentă generală, băncile au scumpit consistent creditele ipotecare în august. Pe de altă parte, împrumuturile pentru firme s-au ieftinit, atât în lei, cât și cele în valută. Băncile au continuat să reducă și dobânzile la depozitele în lei, dar le-au majorat pe cele la euro la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
Banca Națională a României va menține rata cheie la 7%, cred analiștii. Deși momentul reducerilor de dobândă se apropie, acesta s-ar putea să nu vină prea repede. Motivul? Creșterile de taxe ar putea menține inflația la un nivel mai ridicat pentru mai multă vreme.
Noua reglementare la nivel european îndeamnă statele membre să vină cu măsuri prin care limitează dobânzile excesive la creditele de consum, cum ar fi plafoanele, și le recunoaște dreptul de a limita sau interzice comisioanele. Creditorii vor trebui să fie mai atenți atunci când evaluează situația potențialilor debitori și vor trebui să-i informeze mai temeinic înainte de semnarea contractelor, dar și să-i ademenească cu o publicitate mai cumpătată. Pentru debitori vor fi avertismente că „Atenție! Banii împrumutați costă bani”
Băncile au scăzut pentru a doua lună la rând dobânda la creditele noi pentru locuințe în lei, care a ajuns la cel mai redus nivel de la începutul anului. Dobânda plătită de către firme pentru împrumuturile în monedă națională a scăzut, de asemenea, și a ajuns la cel mai redus nivel din ultimul an. Dobânda la depozitele noi la termen pare să se fi stabilizat în jurul ratei facilității de depozit de 6%, pe fondul unui exces de lichiditate în piață.
Relaxarea politicii monetare, prin păstrarea unui excedent mare de lichiditate în sectorul bancar, precum și scăderea inflației au început să se vadă în oferte.
Dobânzile la depozitele la termen au scăzut din nou în mai, pe fondul excesului ridicat de lichiditate din sectorul bancar și al scăderii perspectivelor de inflație. De cealaltă parte, unele credite au continuat să se scumpească. Cu ”înghețarea” IRCC la circa 6% și scăderea ROBOR în ultimele luni, mai e loc de alte creșteri de dobânzi? Când ar putea veni scăderile.
Banca Națională a României a menținut nemodificată rata cheie la 7%, decizie în rând cu așteptările economiștilor din bănci. BNR notează ca incertitudine la adresa perspectivelor inflației măsura recentă de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare de bază.
Analiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să aștepte cuminte scăderea inflației înainte să scadă dobânzile. Cu intrări mari de valută și un excedent record de lichiditate, leul se menține sub pragul de 5 unități/euro, dar economiștii văd o depreciere din toamnă. De anul viitor am putea vedea și primele scăderi ale ratei de politică monetară, dar BNR va fi cu un ochi la cheltuielile electorale.
Dobânzile plătite de bănci pentru depozitele în lei atrase de la clientelă s-au redus din nou în aprilie, pe fondul excesului de lichiditate din sectorul bancar. În același timp însă, băncile au scumpit din nou creditele ipotecare, mai ales pe cele noi. Costurile firmelor aferente împrumuturilor în lei au scăzut, dar au crescut cele cu creditele în valută. Cotațiile ROBOR la 3 luni au continuat să scadă în trimestrul al doilea din acest an, în timp ce IRCC cel mai probabil va rămâne neschimbat.
Evoluțiile privind prețul creditelor la începutul primăverii arată că suntem aproape de punctul de inflexiune în ceea ce privește costul creditelor în lei, în condițiile în care excesul record de lichiditate din piață a tras în jos referințele interbancare. Dobânzile la creditele ipotecare în sold au rămas practic nemodificate în așteptarea actualizării IRCC de la 1 aprilie, în timp ce împrumuturile noi s-au scumpit. Creditele pentru firme în lei s-au ieftinit, în timp ce dobânzile la valută au luat-o în sus. Cu exces de fonduri în piață, băncile au continuată să scadă dobânzile la depozitele noi.
Gospodăriile din România au cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană pentru creditele ipotecare în soldul băncilor, de circa patru ori mai mari decât cele plătite de consumatorii din zona euro. Românii au plătit, istoric, dobânzi mai mari decât ceilalți europeni. În ultimul an și jumătate însă, dobânzile au explodat.
Băncile au scumpit creditele noi pentru populație la începutul lui 2023 la un nou maxim al ultimului deceniu. Cu scăderea cotațiilor ROBOR din ultimele luni și potențialul punct de inflexiune al IRCC, am putea fi aproape de vârful scumpirilor la credite – împrumuturile pentru firme s-au ieftinit din nou ușor. De cealaltă parte, dobânzile la depozitele noi au scăzut din nou, pentru a patra lună la rând, în condițiile în care băncile stau pe un munte de lichiditate.
Băncile au redus pentru a treia lună la rând dobânzile la depozitele noi, pe fondul excesului de lichiditate din piața interbancară. Dobânzile la credite au crescut, în schimb, după ce IRCC a fost actualizat de la 1 ianuarie.