Rezultatele 1 - 25 din 29 pentru "dobanda depozite"

Cresc în sfârșit mai consistent și dobânzile la depozite, după ce banca centrală a accelerat majorarea ratei cheie și piața a rămas într-un deficit persistent de lichiditate. Pe de altă parte, dobânzile la credite au crescut și ele consistent, mai ales în cazul companiilor.

Ratele de dobândă la depozite au continuat să crească în mai și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Creditele s-au scumpit mai ales în cazul firmelor, care plătesc cele mai mari dobânzi pentru împrumuturile noi în monedă națională din ultimii 8 ani. Dobânzile rămân, însă, departe de rata inflației, aflată la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani.

Banca Națională a Ungariei a crescut dobânda de politică monetară cu 2 puncte procentuale la 9,75%, după ce săptămâna trecută crescuse în același pas și de urgență dobânda pentru operațiunile de atragere de depozite în încercarea de a stăvili deprecierea forintului. Dobânzile la facilitățile permanente au fost și ele crescute.

Banca Națională a Ungariei a majorat dobânda la depozitele pe o săptămână cu 2 puncte procentuale la 9,75%, într-o ședință de urgență ținută în această dimineață, în condițiile în care forintul a atins noi minime istorice.

Dobânzile băncilor la credite și depozite au crescut simțitor în aprilie, lună în care BNR a majorat dobânda cheie și în contractele persoanelor fizice a fost actualizată rata variabilă a dobânzii în funcție de IRCC. Creșterea ratelor de dobândă la depozite pălește însă în fața inflației ridicate – rata reală a ajuns la cel mai scăzut nivel de după prima parte a lui 2001. Mai mult, și dobânzile la toate categoriile de credit au rămas sub inflație, ceea ce nu s-a mai întâmplat de pe vremea hiperinflației din 1997.

Dobânda medie la depozite a crescut în martie la cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani, în condițiile în care băncile au alergat după lichiditate pe fondul penuriei din piață. Rata reală s-a adâncit în teritoriu negativ din cauza inflației de două cifre, fiind la cel mai scăzut nivel de când avem date de la banca centrală. S-au scumpit și creditele, mai ales cele acordate firmelor, dar până și dobânda pentru consum e sub inflație.

Băncile au plătit cu mult peste majorarea dobânzii cheie pentru a atrage depunerile firmelor în februarie, arată datele publicate de Banca Națională a României. Dobânda la depozitele noi a sărit de 2,4% și ajuns la cel mai ridicat nivel de după septembrie 2014. Au crescut și dobânzile la credite, însă într-un ritm mai redus – ratele urmează să crească mai rapid începând cu aprilie, când vor fi actualizați indicatorii de referință pentru împrumuturile acordate populației.

Cel mai mare risc la nivel global rămâne inflația, la care se adaugă și problemele geopolitice generate de conflictul dintre Ucraina și Rusia. Iar dacă prețurile la gazul metan și la energie nu se temperează probabil că va mai exista încă în șoc inflaționist în cele ce urmează, estimează Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra.

Dobânzile au crescut pentru aproape toate tipurile de credite în noiembrie, potrivit datelor de la Banca Națională a României. S-au scumpit mai ales împrumuturile noi și cele în sold acordate firmelor, unde majorarea ROBOR a fost actualizată mai rapid. Din ianuarie se vor scumpi și creditele acordate populației ca urmare a majorării IRCC, în timp ce un salt mult mai important este așteptat din aprilie. Și încă nu au intrat creșterile de dobândă din partea BNR, care trebuie să prindă din urmă celelalte bănci centrale din regiune.

Dobânzile la credite au continuat să scadă în iulie pe toate categoriile. Deși dobânzile la depozite au crescut ușor, inflația tot mai mare și peste așteptări a dus ratele reale și mai adânc în teritoriul negativ.

Creditarea a accelerat substanțial în iulie atât pe segmentul populației, cât și pe cel al firmelor nefinanciare. Împrumuturile pentru locuințe în lei au avut cea mai mare creștere istorică, creditele de consum au înregistrat cel mai mare avans din ultimii doi ani, în timp ce împrumuturile acordate companiilor au avut cel mai rapid avans al soldului din ultimii 10 ani.

Depozitele la termen au plătit și mai puțin în iunie, rata medie de dobândă a coborât la 1%, cel mai scăzut nivel din ultimii aproape patru ani, în timp ce inflația a urcat. Au scăzut și dobânzile la credite la cel mai scăzut nivel de după toamna lui 2017.

Dobânzile la creditele noi pentru firme și cele pentru locuințe au scăzut în mai pentru a doua lună la rând, în timp ce ratele la împrumuturile de consum au crescut. Au scăzut din nou și dobânzile plătite la depozite, în timp ce inflația a crescut din nou și a ieșit din ținta BNR.

Dobânzile la creditele noi în lei acordate de către bănci pentru locuințe au scăzut în aprilie la cele mai mici rate de după toamna lui 2017. S-au ieftinit și creditele de consum la a doua cea mai mică rată din istorie, dar au scăzut și dobânzile la depozite, în condițiile în care inflația este așteptată să crească. Marja de câștig a băncilor a scăzut la un nou minim de după criza financiară din 2008-2009 și pune presiune pe veniturile băncilor.

Băncile au redus la cel mai redus nivel din ultimii trei ani dobânzile la depozite la începutul lui 2021, evoluție în răspăr față de cea a inflației, care a crescut peste așteptări. Rata medie de dobândă la creditele acordate firmelor a scăzut, de asemenea, în timp ce cea la împrumuturile noi acordate populației a crescut.

Dobânda la creditele noi în lei a revenit la nivelul din aprilie după o creștere în august. S-au scumpit toate împrumuturile noi, cele mai mari creșterii fiind în cazul firmelor, în timp ce dobânda la creditele ipotecare a crescut peste nivelul de la finele lui 2019. Pe de altă parte, reducerea dobânzii cheie s-a văzut în cazul dobânzilor la depozite, care au continuat să scadă și au ajuns la sub 1,7%, cel mai mic nivel de mai bine de doi ani.

Dobânda medie la creditele noi a scăzut în noiembrie la cel mai redus nivel de după aprilie 2018. S-au ieftinit mai ales împrumuturile acordate populației, în timp ce dobânzile la depozite au continuat să crească, chiar dacă rămân sub rata inflației. Totodată, după creșterea dintre toamna lui 2017 și cea a lui 2018, marja netă de dobândă care a umflat profitul băncilor și-a continuat scăderea.

Banca Națională a României a atras depozite de 5,7 miliarde de lei de la băncile comerciale la licitația săptămânală, încercând să aducă ratele din piața monetară mai aproape de nivelul dobânzii de politică monetară.

Creditul pentru locuințe s-a scumpit în iulie, după recalcularea în sus a noii referințe pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC). Pe de altă parte, împrumuturile de consum, care s-au vândut bine la jumătatea verii, au continuat să se ieftinească, la fel ca cele pentru companii, care au ajuns la cea mai redusă dobândă din ultimul an. Totodată, băncile au crescut și ratele medii cu care remunerează deponenții persoane fizice la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, astfel că marja netă a scăzut.

După ce în mai băncile au ieftinit creditul nou pentru populație suficient cât să integreze scumpirea așteptată din iulie după actualizarea noului indicator IRCC, în iunie BNR raportează o nouă ieftinire a creditului pentru persoanele fizice, îndeosebi pe segmentul pentru locuințe, unde vedem și o creștere a împrumuturilor acordate. Pe de altă parte, deponenții n-au văzut vreo creștere de dobândă și economisirile stau în continuare consistent sub rata inflației.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că până acum a îndemnat verbal băncile să plătească dobânzi mai mari deponenților, însă începând din lunile de vară aceștia se vor vedea nevoiți să crească bonificațiile pentru economisire la un nivel cel puțin egal cu cel al dobânzii cheie de 2,5% pe an, în condițiile în care banca centrală va retrage lichiditatea din sistem și ar putea să nu mai țină deloc operațiuni repo. Totodată, Isărescu spune că o creștere a ratei cheie în acest an nu este exclusă, dar nici nu este previzionată.

Dobânzile cerute de bănci la creditele noi au crescut ușor în ianuarie față de luna anterioară, îndeosebi pe segmentul de consum al populației, conform ultimelor date, analizate de Profit.ro. Dobânzile la depozite au rămas, în medie, la sub 2% - substanțial sub rata inflației -, dar cu scăderi pentru economisirile atrase de la persoanele fizice. Marja netă de dobândă a crescut, astfel, în prima lună de la intrarea în vigoare a OUG 114/2018, care introduce și o taxă pe activele bancare, deși scopul declarat al Guvernului PSD/ALDE cu noua impozitare este acela de a reduce dobânzile plătite de români.

Tranziția la noua fază a ciclului economic pare să producă pagube atât în rândul debitorilor cât și în cel al deponenților. Creditele s-au scumpit rapid începând cu toamna anului trecut, în timp ce dobânzile la depozite avansează cu mersul melcului, în pofida inflației în creștere. De această situație profită doar băncile, care își majorează consistent marja netă de dobândă.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că banca centrală acționează împotriva inflației tocmai pentru a evita corecții ulterioare, inclusiv pe rata dobânzii, și că BNR vrea să evite scenariile în care dobânzile interbancare vor ajunge la 4%, de la 2,5% în prezent. Isărescu spune că BNR va continua, cel mai probabil, actuala politică de lichiditate și că vom vedea o creștere a dobânzilor la depozite „foarte curând”

Dobânzile oferite de bănci pe depozite se dovedesc greu de mișcat în sus, în pofida unei inflații în creștere puternică de la începutul anului. Pe de altă parte, creditele au continuat să se scumpească în luna martie, majorând marja de profit a băncilor. Subiectul a fost discutat ieri seara de Guvern cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.