Rezultatele 1 - 25 din 45 pentru "document"

Semnătura electronică la întocmirea tuturor documentelor aferente contractului individual de muncă va fi folosită fără marca temporală electronică și fără sigiliul electronic calificat al angajatorului, conform unei modificări aduse de Parlament ordonanței de urgență prin care Guvernul a reglementat semnătura electronică în Codul Muncii. Mediul de afaceri solicitase această modificare.

Senatul nu a putut modifica, conform solicitării mediului de afaceri, procedura de utilizare a semnăturii electronice la întocmirea contractului individual de muncă, în sensul elimănării sigiliului electronic calificat al angajatorului. Senatorii PSD, care au votat în unanimitate în comisii pentru noile prevederi, inclusiv cu modificarea cerută de mediul privat, și-au schimbat radical poziția în plenul Senatului și au arătat că nu sunt de acord cu introducerea semnăturii electronice în raporturile de muncă, pentru că nu ar fi în interesul angajaților și nici ”nu este acum momentul”.

Semnătura electronică la întocmirea tuturor documentelor aferente contractului individual de muncă va fi folosită fără sigiliul electronic calificat al angajatorului, conform unei modificări aduse de senatori ordonanței de urgență prin care Guvernul a reglementat semnătura electronică în Codul Muncii. Mediul de afaceri solicitase această modificare.

Angajatorul va avea posibilitatea de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă sau a actului adițional la contract. Semnătura electronică calificată va putea fi utilizată și la întocmirea tuturor documentelor din domeniul relațiilor de muncă, respectiv în comunicarea cu instituțiile publice de resort, prevede un proiect de ordonanță de urgență, care a fost pus în dezbatere, la începutul lunii noiembrie, de Guvernul Orban, dar care a fost adoptat de Guvernul Cîțu abia acum. Proiectul aduce câteva simplificări și în regimul telemuncii și în domeniul securității muncii.

Angajatorul va avea posibilitatea de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă sau a actului adițional la contract. Semnătura electronică calificată va putea fi utilizată și la întocmirea tuturor documentelor din domeniul relațiilor de muncă, respectiv în comunicarea cu instituțiile publice de resort, prevede un proiect de ordonanță de urgență, care a fost pus în dezbatere, la începutul lunii noiembrie, de Guvernul Orban, dar care a fost discutat în primă lectură de Guvernul Cîțu abia în ședința de joi, 15 aprilie. Proiectul aduce câteva simplificări și în regimul telemuncii și în domeniul securității muncii.

Firmelor din HoReCa, dar și altor categorii de operatori economici vizați le va fi suspendată plata drepturilor de autor pentru difuzarea muzicii sau a altor opere audiovizuale în incinta acestora, dacă le-a fost suspendată activitatea în perioada pandemiei de Covid-19, prevede un proiect legislativ ințiat de liderul PNL și șef al Camerei Deputaților, Ludovic Orban, și de fostul ministrul al Culturii, actual deputat, Gigel Știrbu.

Angajatorul va avea posibilitatea de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă, a actelor adiționale și a documentelor aferente securității și sănătății în muncă. Semnătura electronică calificată va putea fi utilizată și în comunicarea cu instituțiile publice de resort, prevede un proiect legislativ al actualei puteri. Cheltuielile cu semnătura electronică vor fi deductibile fiscal.

Guvernul a stabilit, miercuri, prin hotărâre, că salariul de bază minim brut va crește din ianuarie cu 3%, de la 2.230 lei lunar la 2.300 lei lunar, reprezentând o majorare netă de 41 lei, rezultând un salariu minim net lunar de 1.386 lei, după cum a relatat în premieră Profit.ro. În ședința de vineri, Guvernul va rectifica însă hotărârea astfel încât firmele să poată aplica majorarea la veniturile salariaților pentru toată luna ianuarie.

Guvernul a stabilit, miercuri, prin hotărâre, că salariul de bază minim brut va crește din ianuarie cu 3%, de la 2.230 lei lunar la 2.300 lei lunar, reprezentând o majorare netă de 41 lei, rezultând un salariu minim net lunar de 1.386 lei, după cum a relatat în premieră Profit.ro. Potrivit proiectului de hotărâre pentru majorare, Guvernul a luat în calcul, la stabilirea noului nivel al salariului minim, o rată a inflației de 2,2% și creșterea reală a productivității muncii pe persoană de 0,8% în anul 2020.

Salariul de bază minim brut va crește din ianuarie cu 3%, de la 2.230 lei lunar la 2.300 lei lunar, reprezentând o majorare netă de 41 lei, după cum a relatat în exclusivitate Profit.ro, după reuniunea Consiliului Național Tripartit. Potrivit proiectului de hotărâre pentru majorare, Guvernul a luat în calcul la stabilirea noului nivel al salariului minim rata inflației de 2,2% și creșterea reală a productivității muncii pe persoană de 0,8% în anul 2020.

Angajatorul va avea posibilitatea de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă sau a actului adițional la contract. Semnătura electronică calificată va pute fi utilizată și la întocmirea tuturor documentelor din domeniul relațiilor de muncă, respectiv în comunicarea cu instituțiile publice de resort, prevede un proiect de ordonanță de urgență, care aduce simplificări și în privința telemuncii, respectiv în domeniul securității muncii.

Cetățenii Municipiului București care au achitat în avans contravaloarea tarifului de acces și circulație pentru Vignieta Oxigen pot depune, începând de luni, cererile pentru rambursarea sumelor plătite.

Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea a plătit în avans echivalentul sumei de 1 milion de euro, din suma totală de 9 milioane lei, pentru o livadă și un depozit de fructe din Focșani, gajate de proprietar la bancă, angajându-se să renunțe la sumă dacă nu finalizează tranzacția. Totodată, marea parte a veniturilor societății provine din dobânda la depozite bancare constituie din capitalul social, de 93 milioane lei, în timp ce cifra de afaceri reprezintă doar un sfert din cheltuielile cu salariile angajaților.

Guvernul a semnat acordarea pentru operatorul național aerian Tarom a unui ”împrumut de salvare”, pe termen scurt, pentru implementarea unui plan de restructurare, dar și de un împrumut pe termen mediu, sub forma unui ajutor de stat, pentru modernizarea flotei comerciale. Măsurile ar putea avea un rezultat financiar de 30 milioane dolari anual, potrivit unei analize văzută de Profit.ro și efectuate de consultantul extern contractat de Tarom.

Guvernul discută joi un memorandum pentru acordarea Operatorul național aerian Tarom are nevoie de un ”împrumut de salvare”, pe termen scurt, pentru implementarea unui plan de restructurare, dar și de un împrumut pe termen mediu, sub forma unui ajutor de stat, pentru modernizarea flotei comerciale. Măsurile ar putea avea un rezultat financiar de 30 milioane dolari anual, potrivit unei analize văzută de Profit.ro și efectuate de consultantul extern contractat de Tarom.

Chiar la începutul acestui an, Aeroportului ”Henri Coandă” a înregistrat aglomerări la ghișeele unde sunt predate bagajele de cală, benzile de bagaje au funcționat cu intermitență din cauza suprasolicitării și încărcării incorecte de către personalul agenților de handling, iar căderile de tensiune au generat întreruperi ale altor sisteme din aeroport. Situația a apărut în pofida faptului că, în ultima parte a anului trecut, aeroportului și firmelor de handling le-a fost impus, de autoritatea în domeniu, un plan de remediere a deficiențelor. Un document oficial analizat de Profit.ro susține că la agențiile de handling fuseseră constatate echipamente neadecvate și uzate, lipsă de personal, dezinteres pentru calitatea serviciilor, în timp ce aeroportul este deficitar în privința infrastructurii de profil. Doar din cauza proastei gestionări a bagajelor, într-o singură lună ar fi întârziat 1.600 de curse aeriene.

Începând din iulie 2017, firmele și persoanele fizice nu mai sunt obligate să aplice ștampila pe niciun document necesar în relația cu instituțiile publice, nici chiar pe contractele încheiate cu statul. Luni, președintele Iogannis a promulgat un proiect de lege care stabilește ca nici instituțiile statului să nu mai aplice ștampila pe acte de stare civilă, contracte sau alte documente oficiale a fost adoptat miercuri. Ștampila va mai fi obligatorie pentru stat doar dacă este prevăzută în mod special în vreo lege.

Regulile de franciză din România vor fi schimbate, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, proiectul de lege, propus anterior de Guvern în acest sens, primind acum avizul final al Parlamentului. După cum a relatat anterior Profit.ro, proiectul obligă francizorul să înființeze "o unitate-pilot", introduce condiții de informare prealabilă și stabilește un registru special. În forma finală a proiectului, însă, aleșii au stabilit, printre altele, că până la debutul pe scară largă a afacerii, francizorul va trebui să opereze unitatea pilot cel puțin pentru 1 an.

Începând din iulie 2017, firmele și persoanele fizice nu mai sunt obligate să aplice ștampila pe niciun document necesar în relația cu instituțiile publice, nici chiar pe contractele încheiate cu statul. Un proiect de lege care stabilește ca nici instituțiile statului să nu mai aplice ștampila pe acte de stare civilă, contracte sau alte documente oficiale a fost adoptat miercuri, prin vot final, de Camera Deputaților. Ștampila va mai fi obligatorie pentru stat doar dacă este prevăzută în mod special în vreo lege.

Operatorul național aerian Tarom are nevoie de un ”împrumut de salvare”, pe termen scurt, pentru implementarea unui plan de restructurare, dar și de un împrumut pe termen mediu, sub forma unui ajutor de stat, pentru modernizarea flotei comerciale. Măsurile ar putea avea un rezultat financiar de 30 milioane dolari anual, potrivit unei analize văzută de Profit.ro și efectuate de consultantul extern contractat de Tarom.

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente și medicamente dacă părăsește Uniunea Europeană fără un acord de tranziție, riscând blocarea porturilor și o frontieră dură în Irlanda, se menționează în documente oficiale publicate de Sunday Times.

Regulile de franciză din România vor fi schimbate, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, printr-un proiect de lege propus de Guvern și aflat în ultima etapă de adoptare în Parlament. După cum a relatat anterior Profit.ro, proiectul obligă francizorul să înființeze "o unitate-pilot", introduxe condiții de informare prealabilă și stabilește un registru special. Acum, însă, în pragul adoptării, aleșii au stabilit, printre altele, că până la debutul pe scară largă a afacerii, francizorul va trebui să opereze unitatea pilot cel puțin pentru un an.

După ce a cumpărat în anii trecuți 12 avioane F-16 din Portugalia cu perspectiva preluării a încă 5 aeronave, România nu a mai găsit alte state NATO disponibile să vândă din dotarea proprie astfel de aeronave, deși a adresat tuturor statelor membre solicitarea. Având în vedere că și-a propus achiziția a încă 36 de avioane de luptă și în lipsă de alte soluții, Ministerul Apărării a adresat o cerere oficială Guvernului Statelor Unite ale Americii pentru vânzarea unor aeronave F-16 de care americanii se pot dispensa, indică un document oficial analizat de Profit.ro.

Începând din iulie 2017, firmele și persoanele fizice nu mai sunt obligate să aplice ștampila pe niciun document necesar în relația cu instituțiile publice, nici chiar pe contractele încheiate cu statul. Un proiect de lege care stabilește ca nici instituțiile statului să nu mai aplice ștampila pe acte de stare civilă, contracte sau alte document oficial este la un pas de adoptare. Ștampila va mai fi obligatorie pentru stat doar dacă este prevăzută în mod special în vreo lege.

În contextul în care presa și publicul au semnalat în ultima perioadă că agenții de poliție și-au intensificat acțiunile de verificare, în baza actualei legislații privind transportul de persoane, a șoferilor înscriși în aplicațiile de ridesharing, precum Uber și Taxify, iar Guvernul intenționează să adopte o ordonanță de urgență prin care ar putea afecta activitatea acestor companii, și ANAF pregătește acum ”controale antifraudă” la colaboratorii platformelor menționate.