Rezultatele 1 - 25 din 55 pentru "evolutie"

Băncile străine, printre care JPMorgan, Mitsubishi Financial, Erste, Commerzbank și BNP Paribas, estimează un curs de 4,88 lei/euro în ultimul trimestru al acestui an. Media estimărilor bancherilor străini arată că aceștia se așteaptă ca euro să treacă de pragul de 4,9 lei abia în primul trimestru al anului următor, în contextul în care la momentul respectiv ar trebui să se fi încheiat alegerile parlamentare. Dintre băncile consultate de Bloomberg referitor la evoluția leului, se remarcă, însă, o bancă de stat din Germania, Landesbank Baden-Württemberg, cu cele mai ridicate estimări pentru cusul euro/leu.

Creditarea de la bănci a încetinit pe toate fronturile în aprilie, lună aflată integral în starea de urgență. Creditul în lei acordat populației a înregistrat prima contracție lunară în peste 7 ani, în condițiile în care împrumuturile noi pentru consum au fost la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani. Și creditarea firmelor a trecut pe o dinamică lunară negativă, pe fondul scăderii împrumuturilor noi.

Prețul gazului cu furnizare în iarna viitoare a coborât la 72 de lei/MWh, iar dacă din acesta sunt scăzute tarifele de înmagazinare, se situează cu 10 lei sub prețul plafonat de 68 de lei/MWh impus prin controversata ordonanță OUG 114 și reconfirmat indirect prin ordonanța militară 4.

Bitcoin s-a tranzacționat, în apropierea sfârșitului de an, în jurul valorii de 7.350 de dolari, prețul fiind aproximativ dublu comparativ cu finalul lui 2018, când cea mai populară criptomonedă valora doar 3.700 de dolari.

Creditarea firmelor a avut în noiembrie cea mai proastă lună din 2019, cu o scădere a soldului de aproape 400 de milioane de lei, după cinci luni de creștere consecutivă. Creditul de consum a revenit ușor, după o scădere în octombrie, în timp ce creditele pentru locuințe cresc pentru a treia lună consecutiv la cel mai bun ritm din 2019.

Cifrele macro ale României s-au deteriorat în ultimii ani, dar situația nu este fără scăpare. Mai periculoasă este însă posibilitatea unei recesiuni la nivel european care să gripeze și economia românească. Primele semne se văd deja în industrie, care e în scădere accelerată de afaceri, dar și de personal, afectată de situația din zona euro, în special din Germania. Dacă lucrurile se deteriorează în aceleași ritm, închiderea bugetului pe anul următor și mai departe s-ar putea dovedi foarte dificilă.

Dinamica creditului acordat populației în primele 4 luni din 2019 este cu mai bine de o treime sub cea din perioada similară a anului trecut, în condițiile în care băncile au adăugat la stocul de credite cu 1,4 miliarde de lei mai puțin. Cea mai mare pierdere de viteză vine din segmentul creditului de consum, unde stocul a crescut cu un volum de puțin peste jumătate de miliard de lei, cu aproape trei sferturi sub rezultatul din ianuarie-aprilie 2018. Creditarea firmelor merge ceva mai bine, cu o creștere de aproape două treimi a stocului adăugat.

Bursa de la București a revenit miercuri pe creștere, după declinul din sesiunea anterioară, într-o ședință în care peste jumătate din rulaj a fost asigurat de un singur emitent: Banca Transilvania.

Dinamica creditului a încetinit pe aproape toate componentele în primele două luni din 2019, confirmând tendința din ultimele câteva luni. După o lună ianuarie slabă, datele pe februarie arată o revenire ușoară pe creditele de consum în lei și o stabilizare pe cele pentru locuințe. Pe de altă parte, împrumuturile pentru companii au scăzut. Peste răcirea dinamicii economice, de la începutul anului pe sistemul bancar a venit și taxa pe active, peste care se adaugă și limitarea administrativă a gradului de îndatorare pentru persoanele fizice.

Creditul acordat de bănci a crescut în ianuarie, prima lună după intrarea în vigoare a restricțiilor privind gradul de îndatorare, dar și a OUG 114, care introduce taxa pe activele bancare. Soldul împrumuturilor pentru consum a scăzut pentru a doua lună consecutiv și cele pentru locuințe rămân pe o dinamică în răcire. Situația împrumuturilor pentru companii arată mai bine, cu o accelerare pe componenta în valută.

Încrederea consumatorilor români a continuat să scadă în prima lună din 2019. Au scăzut și așteptările privind vânzările din sectorul retail, precum și sectorul construcțiilor. Industria se menține pe o tendință ușor pozitivă, însă datele privind creșterea economică la nivelul Uniunii Europene, principalul partenere comercial, arată o răcire evidentă.

Leul se câștigă teren față de euro pe piața interbancară și pare să intre în a patra zi de apreciere după minimul istoric atins vinerea trecută. Perechea EUR/RON se tranzacționează în această dimineață în intervalul4,73701-4,7510, sub fixingul BNR de 4,7555 de miercuri.

Creditul acordat populației a avut o creștere modestă în decembrie, continuând decelerarea din ultimele luni. Creditul de consum a înghețat în ultima lună a anului, dar cel pentru locuințe a mers mai bine, în condițiile în care de la 1 ianuarie au intrat în vigoare noile reglementări prudențiale privind limitarea gradului de îndatorare.

Pe 31 octombrie se împlinesc 10 ani de la lansarea bitcoin și a tehnologiei blockchain aflate la baza celei mai populare monede virtuale, care a cunoscut o ascensiune spectaculoasă în 2017, când s-a tranzacționat la prețuri record.

Tranziția la noua fază a ciclului economic pare să producă pagube atât în rândul debitorilor cât și în cel al deponenților. Creditele s-au scumpit rapid începând cu toamna anului trecut, în timp ce dobânzile la depozite avansează cu mersul melcului, în pofida inflației în creștere. De această situație profită doar băncile, care își majorează consistent marja netă de dobândă.

Băncile au împrumutat de la Banca Națională a României 12,2 miliarde de lei într-o operațiune repo, cea mai mare ca volum după octombrie 2012. În perioada ianuarie-iulie, sistemul bancar a fost, per ansamblu, pe excedent net de lichiditate, însă acesta a fost distribuit inegal, în condițiile în care primii 5-6 mari jucători concentrează excesul de depozite de la clientelă. Începând cu aprilie, BNR a început să influențeze piața în sensul creșterii suplimentare a dobânzilor, după ce a tras lichiditatea excedentară prin operațiuni de atragere depozite, atractive pentru bănci, având în vedere că sunt plătite la nivelul dobânzii cheie, mai mult cu un punct procentual față de dobânda obținută la facilitatea de depozit.

Creditul acordat populației și firmelor a crescut cu 1,4% în iunie față de luna mai și cu 6,8% în termeni anuali, după un avans de 0,3% în mai față de aprilie, accelerând astfel la cel mai ridicat nivel din acest an. Creditul pentru companii pare să-și revină, după o creștere de 1,7% față de mai și de 3,5% față de anul anterior.

Creșterea ROBOR mănâncă nervii și banii românilor cu rate la bancă, în condițiile în care indicatorul folosit la calculul dobânzilor variabile a crescut de la minimele istorice de sub 1% în vara anului trecut la aproape 3,5% în prezent. Guvernatorul Mugur Isărescu condamnă ca excesivă atenția dată de presă creșterii dobânzilor și spune că la un ROBOR de 4-5% n-a murit nimeni. Isărescu nu mai are bătăi de cap doar cu analiștii băncilor de acum, ci și cu bookmakerii. Compania de pariuri sportive Stanleybet a lansat o ofertă specială de pariuri privind nivelul ROBOR la 3 luni la finele lunii iunie și la finele anului.

Băncile au avut un an 2017 cu cifre bune și mai puține castane legislative venite din Parlament. Pe de altă parte, sistemul n-a fost ferit nici în acest an de controverse și, în premieră, retorica ostilă anti-bănci s-a mutat la Guvern. Achizițiile au continuat și în acest an, dar niciuna dintre tranzacțiile anunțate n-a fost încă încheiată.

Acțiunile europene au încheiat ultima ședință de tranzacționare din 2017 cu o ușoară depreciere, pe volume mici, caracteristice perioadei sărbătorilor. La nivelul întregului an, însă, acțiunile au consemnat o apreciere de aproape 8%, cea mai mare de după 2013.

Piraeus Bank, cea mai mare bancă elenă în funcție de active, a pierdut miercuri peste o cincime din valoarea de piață, pe fondul informațiilor din presă privind privind potențiale nereguli descoperite în urma unui audit efectuat de banca centrală a Greciei. Acțiunile băncii s-au corectat cu 21,74%, până la 2,7 euro, cel mai mic preț înregistrat după 25 august 2016.

Sistemul bancar din România este cel mai mic din Europa Centrală și de Est raportat la dimensiunea economiei, însă Raiffeisen estimează că, în perioada 2017-2022, va avea cel mai rapid ritm de creștere din regiune, grație revenirii economice, cu un avans anual de aproape 10%.

Preferințele turiștilor români pentru sistemul all inclusive sunt schimbate. În vară, mai mult de 80% dintre cei care pleacă la mare în străinătate se vor caza la un hotel all inclusive, dar nu mai aleg excursii opționale și se orientează spre o masă cu totul diferită.

Producătorii autohtoni pierd, treptat, piața locală din cauza scăderii productivității prin preț, ceea ce nu lasă loc unei aprecieri a leului, explică guvernatorul Băncii Naționale a României.

Creditul neguvernamental nu ține pasul cu avansul economic, chiar dacă a crescut în 2016 cu 1,6%. Volumul împrumuturilor către companii a continuat să scadă, pentru al treilea an consecutiv, în condițiile în care băncile au finanțat preponderent achiziția de locuințe cu garanții de stat, care a adus și toată creșterea volumului de credit din 2016.