România a fost și în 2021 importator net de energie electrică, importând aproximativ 6 TWh și exportând 3,8 TWh. Cu toate acestea, poziția netă s-a îmbunătățit, de la un nivel de 2,8 TWh importați net în 2020 importurile nete coborând la 2,2 TWh, ca urmare a scăderii mai abrupte a fluxurile transfrontaliere de import, cu aproximativ 800 GWh sau 12%, comparativ cu cea a exporturilor, cu 200 GWh sau 5%.
Producătorul de energie MW Green Power Export listează la Bursa de Valori București (BVB) a doua sa emisiune de obligațiuni din acest an, în valoare de 11,67 milioane de lei.
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, primește o nouă derogare de la norma europeană care prevede că operatorii de transport și sistem nu trebuie să limiteze volumul capacității de interconectare transfrontalieră pusă la dispoziția exportatorilor și importatorilor din piața de energie electrică pentru a rezolva congestii interne.
România a exportat energie electrică, în dimineața de luni, în pofida opririi controlate a reactorului 1 al centralei de la Cernavodă, deficitul creat pe partea de energie nucleară fiind compensat de parcurile eoliene, care au atins și un maxim de 2.703 MW.
Capacitatea de import de energie electrică a sistemului energetic al României va fi de 3.000 MW de la 1 ianuarie 2021, cu peste 36% mai mare față de începutul anului în curs, iar cea de export – cu peste 27%, a anunțat operatorul de transport și sistem Transelectrica.
"Arbitrajul" diferențelor de prețuri de pe piețele angro de energie electrică din România și Ungaria aduce profituri semnificative companiilor care derulează tranzacții over-the-counter pe aceste piețe, traderii lor putând ajunge să încaseze comisioane lunare cifrate și la peste 20.000 de euro pe lună ca procente din aceste profituri, reiese din documente oficiale consultate de Profit.ro.
Producătorii de energie eoliană au fost principalii responsabili de evoluția relativ stabilă a prețului energiei pe piața spot în ultimele 3 zile, care au fost mai friguroase și care au majorat consumul și la o medie orară de peste 8.500 MW în anumite intervale orare. Joi dimineață, de exemplu, producția de energie eoliană depășea 2.000 MW, fiind mai mare decât producțiile din celelalte surse, inclusiv din hidrocarburi și cărbune (ambele în jur de 1.500 MW) sau hidro și nuclear (de 1350 MW).
România a avut, în luna august, un statut de importator net de electricitate din Ungaria ca urmare a scăderii producției de energie hidro, nucleară și eoliană, care a atins minimul lunar al anului, de sub 3.000 MW, arată datele reglementatorului pieței din Ungaria (MEKH).
Deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus în principal din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
Statele membre nu pot impune o taxă pe exportul energiei electrice produsă pe teritoriul lor, iar o astfel de taxă nu este justificată de obiectivul de a asigura stabilitatea aprovizionării cu energie electrică pe teritoriul național, a decis joi Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Sistemul Electroenergetic Național (SEN) funcționează fără dificultăți în condiții de iarnă, potrivit Transelectrica, în prezent România fiind exportator net de electricitate în pofida unui vârf de consum de aproximativ 9000 MW. De luni până marți seară, cu mici excepții, România a fost importator net de electricitate, ca urmare a producției mai reduse de energie eoliană.
Transenergo Hungary KFT vinde energie electrică importată din România clienților din Ungaria, printre care se numără și primăriile mai multor localități maghiare, atât pe partea de alimentare cu curent electric a instituțiilor locale, cât și în ceea ce privește energia necesară sistemelor de iluminat public, însă în prezent nu-și mai poate susține cheltuielile din resurse proprii și este în pericol să-și piardă și licența de funcționare.
Firma importă energie din România și o vinde ulterior clienților din Ungaria, printre care se numără și primăriile mai multor localități maghiare, atât pe partea de alimentare cu curent electric a instituțiilor locale, cât și în ceea ce privește energia necesară sistemelor de iluminat public. Participația de 99% a Transenergo la divizia sa maghiară Transenergo Hungary KFT a fost evaluată anul trecut de Fisc la circa 2,3 milioane lei.
"În contextul geopolitic actual, caracterizat de existența unui conflict armat pe o parte a teritoriului din Ucraina și a instabilității politice din această țară, există un risc tot mai ridicat ca linia de interconexiune dintre Romania și Ucraina să devină indisponibilă, situație în care menținerea siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării devine extrem de dificilă și costisitoare", se arată într-un document guvernamental.
Profitul net al Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, a scăzut cu 20,6%, de la 360 milioane lei în 2015 la 286 milioane lei în 2016, principala cauză fiind reducerea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a tarifelor medii de transport practicate de companie.
Producătorii, furnizorii și traderii de energie electrică vor avea obligația de a transmite bursei de energie OPCOM, înspre publicare pe site-ul propriu al acesteia, prețurile și cantitățile aferente tuturor contractelor de vânzare-cumpărare de energie electrică încheiate, inclusiv pe cele din contractele perfectate pe piața reglementată de energie, precum și pe cele din contractele de export de electricitate.
Tribunalul București a decis să admită cererea de sesizare a CJUE formulată de Hidroelectrica într-un proces în care compania de stat contestă o amendă de 50.000 de lei dictată de ANRE pentru efectuarea pretins ilegală de către producătorul hidro de exporturi de energie electrică în Ungaria, în perioada decembrie 2014 – februarie 2015.
Decizia instanței ar putea avea ca efect dispariția monopolului traderilor pe operațiunile de export de energie electrică. Eliminarea interdicției de a exporta electricitate impusă producătorilor români de energie a fost recomandată și de Consiliul Concurenței.
Consumul de energie al României a crescut cu 4,2% în primele 9 luni din 2015, la 41 TWh, iar producția s-a majorat cu 3%, la 45,7 TWh.
Începând cu luna iulie, Complexul Energetic Oltenia a acuzat faptul că o serie de traderi ar exporta în Ungaria energie regenerabilă ieftină produsă în România, beneficiară de subvenții prin certificate verzi, iar apoi ar reimporta-o și ar vinde-o semnificativ mai scump tot în România, obținând astfel profituri importante.
Pe granița cu Ungaria, exportul de energie electrică a crescut cu 62% în primele șase luni din acest an. În același interval, producția de energie din surse regenerabile a României s-a majorat cu 37%.