Prețul mediu al energiei electrice pentru orele de de vârf de consum tranzacționată pe piața spot, pentru ziua următoare (PZU), de la bursa de specialitate OPCOM, a urcat din weekend și până în prezent cu peste 36%, la 451 lei/MWh (97,25 euro/MWh), deficitul de electricitate făcând România cea mai scumpă piață din regiune. Față de aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de 28%, de la 75,96 euro/MWh.
E.ON Energie Dialog GmbH, care și-a înființat recent o subsidiară în România, se ocupă în Germania de gestionarea relațiilor cu clienții E.ON, servicii legate de vânzări retail, precum și de managementul facturilor de consum și al schimbării furnizorilor de electricitate, gaze, căldură și apă potabilă și canalizare de către consumatori.
Primăria Municipiului București (PMB) a atribuit asocierii formate din Eptisa Romania și Eptisa Servicios de Ingenieria contractul pentru furnizarea de servicii de manager de proiect în vederea gestionării planului de construire a unei instalații de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Capitală.
Factura lunară la energie electrică poate crește cu 2,6 lei/100 de KWh până în 2022 numai ca urmare a majorării impactului certificatelor verzi. În prezent, impactul certificatelor verzi asupra unui MWh este de 46,469 lei, aproximativ 10 euro, fără TVA. Acum, este introdusă posibilitatea unui impact de 14,5 euro/MWh, în 2022, ceea ce ar însemna o majorare a impactului certificatelor verzi cu 45% în factura consumatorilor casnici.
Producătorii de energie pe bază de cărbune, care folosesc cărbune din producția proprie, pot fi scutiți de obligația de cumpărare de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru electricitatea consumată în extracția, prepararea, și manipularea cărbunelui, măsură care vizează explicit Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, precum și CET Govora, companii controlate de stat.
Din 2013, autoritățile de la București au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți.
Unele centrale de producție de energie electrică din România ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum, în baza unui sistem aplicat deja în Uniunea Europeană.
Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorii și nu au trecut în piața liberă va scădea în medie la nivelul țării, de la 1 iulie, cu 3,53%, a anunțat Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Rata reglementată a rentabilității este esențială pentru stabilirea tarifelor reglementate practicate de monopolurile regionale de distribuție. Tarifele de distribuție a energiei au o pondere mare în prețul final al curentului electric plătit de clienți, pondere care merge de la un sfert la o treime, în funcție de furnizor.
Printre acestea se numără reducerea rentabilității procentuale garantate pentru anumite investiții ale operatorilor, eliminarea anumitor mijloace fixe din baza de calcul a tarifelor, eliminarea taxei de concesiune și a impozitului pe monopol din calculul tarifelor sau reclasificarea costurilor determinate de cazuri de forță majoră, cum ar fi fenomenele meteo extreme, din necontrolabile în controlabile.
Furnizorii de energie electrică ar trebui să fie obligați să factureze consumul real, nu pe cel estimat, al clienților cărora le-au fost instalate contoare inteligente de măsurare a energiei de către operatorii de distribuție regionali, pentru ca și clienții să beneficieze de pe urma acestora, nu doar distribuitorii, se arată într-un document al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Compania a primit licență de furnizor de energie de la ANRE în 2013, însă a început activitatea propriu-zisă în 2015, la început doar pentru consumatori industriali. Ulterior, în 2016, s-a atacat și piața clienților casnici. La finalul acelui an, RCS&RDS se clasa pe locurile 9-10 în topul furnizorilor de energie pentru clienți finali din România, cu o cotă de piață de 2,57%, egală cu cea a OMV Petrom.
Consumatorii casnici de gaze naturale vor beneficia de vechile prețuri în cazul în care furnizorul lor trece printr-o operațiune de divizare sau va fuziona cu un alt operator licențiat, până la până la aprobarea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a unui nou venit unitar permis noului titular de licență de furnizare.
Intenții de auditare energetică a Palatului Parlamentului există de peste 10 ani. În 2008, se afirma că Universitatea Politehnică București ar fi fost dispusă să întocmească gratuit acest audit, pentru un proiect de transformare a acestuia într-o clădire autosuficientă energetic, prin montare de panouri solare și măsuri de diminuare a consumului.
Operatorii feroviari privați fac de mai mult timp lobby pe lângă autorități în favoarea acestor modificări legislative. Acestea au fost solicitate Ministerului Transporturilor, de exemplu, în 2016, printr-o scrisoare adresată de către Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR) ministrului de atunci, Dan Marian Costescu.
Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), organizație care îi include și pe cei importanți furnizori de gaze naturale, transmite că prețul final al acestora achitat de populație pe facturi se majorează din 10 ianuarie în medie cu 5,6%, ca urmare a creșterii costurilor cu achiziția gazelor recunoscute de ANRE în tarifele furnizorilor cu peste 8%.
Componenta de 10% reglementată de Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) a dispărut de la 1 ianuarie, clienții care nu au optat pentru piața concurențială urmând să achite factura la energie la un preț în totalitate dependent de cel la care furnizorii cumpără electricitate pe bursă. În continuare, în România, cum a arătat ieri Profit.ro, peste 90% din clienții casnici nu și-au exprimat dorința de a ieși pe piața concurențială. Ce se va întâmpla cu aceștia.
Rominsolv, administratorul judiciar al RADET, atrage atenția că, în condițiile stării dezastruoase a sistemului centralizat de încălzire și ale numărului mare de debranșări, "majorarea tarifului în sarcina clientului final, în lipsa creșterii calității serviciului, trebuie realizată cu mare atenție și cu o foarte bună comunicare".
Valoarea ”facturii Brexitului” pe care o are de achitat Londra la Bruxelles este estimată undeva între 40 și 45 de miliarde de euro, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street pentru AFP.
Motivul este creșterea costurilor de achiziție ale Transelectrica cu energia suplimentară necesară asigurării siguranței în funcționare a sistemului energetic, în momentele în care producția de energie nu face față consumului. Costurile cu această energie suplimentară sunt recuperate de Transelectrica prin intermediul tarifului pentru serviciul de sistem practicat de companie.
Cele 8 monopoluri regionale de distribuție a energiei electrice au solicitat ANRE majorarea de la 1 ianuarie 2018, în medie, la nivel național, cu aproape 10% a tarifelor reglementate de distribuție cumulate la joasă tensiune, unde sunt branșați cei mai mulți consumatori casnici, însă Autoritatea intenționează să legifereze scăderea medie cu circa 1% a acestora de la începutul anului viitor.
Noua conducere a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) estimează, în primul său raport, obținut de Profit.ro, scumpiri pentru consumatorii finali atât la energia electrică, cât și la gaze naturale. De la 1 aprilie, prețurile finale reglementate la gaze pentru consumatorii casnici au fost ridicate în medie, la nivel național, cu 2,41%. O nouă ajustare trebuia operată din octombrie, dar a fost amânată.
În primele 6 luni ale anului, Complexul a înregistrat un profit net de 307 milioane lei, față de pierderea de peste 138 milioane lei din primul semestru din 2016. Compania a profitat de secetă, de scumpirea amplă a energiei electrice pe bursa de profil OPCOM, dar și de absența din piață a unor concurenți majori, respectiv centrala OMV Petrom de la Brazi și reactorul 2 al centralei nucleare Cernavodă a Nuclearelectrica.
Curentul electric se va scumpi considerabil, cu peste 8%, pentru consumatorii casnici care au preferat să rămână în regim reglementat de la 1 octombrie, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) avizând scumpiri cu procente cuprinse între 8 și 9% pentru componenta de piață concurențială (CPC - responsabilă până la 1 ianuarie 2018 pentru 90% din energia consumată).
Micii producători de energie regenerabilă reclamă că sunt discriminați față de marii jucători de pe această piață pentru că, în condițiile noului sistem de tranzacționare a certificatelor verzi pe care industria le primește ca subvenție, care va intra în vigoare de vineri, 1 septembrie, nu vor reuși să-și vândă certificatele, deoarece nu dispun de "roboți" de tranzacționare suficient de rapizi.