Firmele și persoanele care fac obiectul unor inspecții fiscale de stabilire a bazei de impunere a TVA au dreptul să ceară și să primească de la ANAF documentele și informațiile din dosar, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță înaintată de Curtea de Apel Cluj. Decizia, aflată în posesia Profit.ro, creează baza legală, iexistentă până în prezent, ca Fiscul să nu mai poată refuza accesul la dosar decât in situații excepționale.
Programul Prima Casă a facilitat, începând din 2009, achiziția sau construcția a peste 200.000 de locuințe, mecanismul fiind chiar și la 8 ani de la lansare atractiv din cauza avansului foarte redus, de numai 5%. Doar 127 dintre locuințele finanțate prin Prima Casă au fost până în prezent vândute prin executare silită de către ANAF pentru recuperarea banilor plătiți de stat băncii în contul garanției și a altor sume rămase de plată, însă această situație s-ar putea schimba în contextul creșterii dobânzilor.
ANAF a pierdut în acest an aproximativ 500 de angajați și a ajuns să opereze cu doar 24.677 angajați, cu peste 10% mai puțin decât numărul de posturi prevăzute. Politica salarială și blocarea unor posturi în administrație au condus la situația în care aproape 3.300 din locurile aprobate sunt vacante. Una dintre cele mai grave situații este la Direcția Antifraudă, cu un deficit de personal de circa 20%, potrivit datelor furnizate la solicitarea Profit.ro.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță că a crescut colectarea TVA în trimestrul III cu 7,23 % față de trimestrul II, precum și o creștere de 22,32% a TVA declarată de contribuabilii verificați.
Fiscul a scos la vânzare un lot de aproape 20 de mașini ajunse în posesia statului în diverse moduri, inclusiv confiscări. Prețurile autovehicvulelor, printre care sunt mărci precum Ford, Opel, Volkswagen sau Lexus, variază de la 1.500 de lei la 7.500 de lei.
Într-un dicționar de practici fiscale românești, “mersul pe burtă” ar fi definit prin obiceiul de a amâna cu intenție, cât mai mult posibil, abrogarea unor legi declarate neconstituționale sau nelegale la CJUE pentru a continua să încaseze necuvenit bani la buget, restituindu-i doar celor care au răbdarea și resursele de a-și cere în instanță drepturile. Practica în cazul taxei auto a fost cel mai evident caz, dar exemplele continuă și în prezent pe alte spețe cu implicații și mai mari.
Firmele au drept de deducere asupra TVA rezultata din achizitionarea unor bunuri sau servicii de la un operator economic declarat inactiv de organele fiscale, potrivit unei decizii pronunțate săptămâna aceasta de Curtea Europeană de Justiție în cauza C-101/16 Paper - Consult. Decizia obligă ANAF să accepte retroactiv deducerea TVA la tranzacțiile, începând cu 2007 (data aderării), de achiziționare de bunuri și servicii de la un operator economic declarat inactiv de Fisc, condiția fiind să existe facturile care să dovedească tranzacțiile.
Firmele au drept de deducere asupra TVA rezultata din achizitionarea unor bunuri sau servicii de la un operator economic declarat inactiv de organele fiscale, potrivit unei decizii pronunțate săptămâna aceasta de Curtea Europeană de Justiție în cauza C-101/16 Paper - Consult. Decizia obligă ANAF să accepte retroactiv deducerea TVA la tranzacțiile, începând cu 2007 (data aderării), de achiziționare de bunuri și servicii de la un operator economic declarat inactiv de Fisc, condiția fiind să existe facturile care să dovedească tranzacțiile.
Controalele derulate de Fisc pe prețuri de transfer în prima jumătate a anului nu reflectă retorica agresivă a unor politicieni față de multinaționale și îndemnurile fățișe la o atitudine mai agresivă a ANAF, atât valoarea obligațiilor fiscale suplimentare, cât și valoarea cu care a fost diminuată, în total, pierderea fiscală, fiind în scădere față de aceeași perioadă a anului anterior. Politicieni și autorități ale statului au acuzat în special multinaționalele că ar folosi practici incorecte, inclusiv în ce privește prețurile de transfer, pentru a plăti taxe mai puține în România.
Firmele din trei domenii de activitate au cumulat, în prima jumătate a acestui an, aproape 40% din totalul impunerilor decise de ANAF în urma acțiunilor de inspecție fiscală. Ordinea în Top 3 a rămas neschimbată în primele șase luni, față de aceeași perioadă anul trecut, principalele candidate la impuneri suplimentare fiind firmele care au ca activitate "construcții și materiale de construcții", "producția și comercializarea mărfurilor agroalimentare" și "producerea și comercializarea produselor energetice".
Dobânzile plătite băncilor-mamă de subsidiarele din România pentru împrumuturile subordonate sunt mai mari decât la alte tipuri de împrumut din cauza caracteristicilor și costurilor efective ale acestui tip mai riscant de finanțare, nu pentru a reduce taxele plătite la București. O demonstrație pe care top managementul Raiffeisen Bank s-a străduit să o susțină cu argumente la o întâlnire cu presa, într-un context în care, deocamdată, o altă bancă competitoare (BCR) este implicată într-un litigiu cu Fiscul pe o astfel de speță. Raiffeisen, care spre deosebire de BCR a obținut profit și a plătit impozit pe acesta în fiecare an, nu a fost sancționată până acum de ANAF, însă are, la rândul ei, împrumuturi subordonate obținute în anii trecuți de la banca mamă.
Obligațiile fiscale ale firmelor mijlocii, cu peste 250 de angajați, vor fi administrate din nou la nivel județean, și nu la nivel regional cum prevede legislația actuală, prevede un proiect care schimbă Codul de procedură fiscală. Concomitent vor fi reduse durata inspecției fiscale și cuantumul amenzilor aplicate acestora pentru diferite nereguli.
Relația celor care plătesc taxe cu cei responsabili de strângerea acestora nu a fost de-a lungul istoriei de cele mai multe ori nici simplă și nici plăcută. Primii au încercat să cedeze cât mai puțin din rezultatele muncii lor, iar cei din urmă erau obligați să strângă de la oameni oricât era necesar pentru a acoperi nevoia de bani a Statului. În esență, raportul dintre cele două părți nu s-a schimbat foarte mult în timp, iar zelul peste măsură continuă să facă victime.
Banca Comercială Română, Banca Transilvania și BRD Societe Generale contestă deciziile autorităților fiscale prin care sunt silite să plătească impozite mai mari, potrivit datelor publicate în rapoartele instituțiilor de credit.
Direcția Regională Vamală Iași i-a convocat pe lucrătorii vamali la o ședință de aprofundare a reglementările europene în domeniul mărcilor și indicațiilor geografice cu aplicare directă în dreptul intern, după ce a constatat, în urma reținerii la frontieră a 41.400 sticle de vin spumant "Șampanie sovietică", că sunt necesare precizări în acest sens.
Dezvoltatorul imobiliar clujean Trust Invest, controlat de omul de afaceri Nicolae Căpușan, care deține și complexul turistic Sun Garden din județul Cluj, va cumpăra hotelul Decebal din stațiunea Băile Herculane, scos la vânzare de Fisc.
Guvernul a avizat un număr mare de modificări la Codul de Procedură Fiscală, printre acestea fiind măsuri care vizează controalele fiscale, precum introducerea posibilității de a selecta pentru inspecție o anumită perioadă fiscală, dar și schimbări la procedura insolvenței ori eșalonarea la plată, dar și regula că persoanele fizice cu profesii liberale răspund pentru obligațiile fiscale datorate cu bunurile din patrimoniu, ca și cu alte bunuri dacă acestea nu sunt suficiente.
Firmele care trec de la impozitul specific la cel aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a modificărilor legislative aduse de Guvern în luna iulie, trebuie să depună Declarația 010 la Fisc astăzi cel târziu. Tot până la 25 august, firmele respective trebuie să calculeze, să declare și să plătească impozitul specific, pentru activitățile vizate până la 31 iulie de impozitul specific și impozitul pe profit în cazul în care au avut și activități care nu se încadrau la impozitul pe profit.
Ministerul Finanțelor pregătește un număr mare de modificări la Codul de Procedură Fiscală, printre acestea fiind măsuri care vizează controalele fiscale, precum introducerea posibilității de a selecta pentru inspecție o anumită perioadă fiscală, dar și schimbări la procedura insolvenței ori eșalonarea la plată.
Modelul de cerere pentru recuperarea taxei auto a fost publicat joi, după ce Profit.ro a semnalat întârzieri, în Monitorul Oficial, cu o întârziere de două zile față de termenul asumat de Guvern la începutul lunii august. Persoanele care au dreptul la recuperarea taxei pot acum să depună cererea la Fisc pentru a-și recupera banii.
Recuperarea taxei auto, așa cum s-a angajat Guvernul față de șoferi la începutul lunii august, ar fi trebuit să înceapă de la 22 august, termen până la care Ministerul Mediului și Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să aprobe, prin ordin comun, modelul de cerere pe care persoanele care au dreptul la restituirea taxei sunt nevoite să o depună la Fisc.
Activitatea de inspecție fiscală a încetinit în primele luni ale anului, comparativ cu anul precedent, fiind consemnate mai puține verificări, obligații suplimentare impuse la plată, amenzi și sesizări penale. În același timp, la Antifraudă, inspectorii au declanșat mai puține controale, dar au fost mai duri în privința amenzilor și suspendării activității firmelor, relevă ultimele date disponibile ale ANAF, referitoare la primul trimestru al anului. Un factor important care a influențat, probabil, funcționarea Fiscului este schimbarea întregii conduceri la început de an.
Modificările propuse în proiectul actualizat al Ministerului Finanțelor Publice privind plata defalcată a TVA sunt, în general, de bun augur, dar ar mai fi de rezolvat mai multe neajunsuri, arată Alexandru Aparaschivei, consultant Deloitte România.
Premierul Mihai Tudose a declarat, duminică, la Antena 3, că ANAF a demarat controale la două dintre băncile care au declarat pierderi, Tudose exprimându-și din nou îndoielile legate datele furnizate de bănci privind situația lor financiară.
Fiscul a vândut la o primă licitație 6 din 14 bunuri imobile sechestrate, situate în București, și care aparțin omului de afaceri Dorin Cocoș. Prin vânzarea spațiilor comerciale, ANAF vrea să acopere dintr-un prejudiciu de 9 milioane de euro stabilit de instanță în Dosarul Microsoft, în care Dorin Cocoș a și fost condamnat.