Companiile românești pot obține acum mai ușor granturi între 1 și 5 milioane de euro, condiția fiind să aibă între 3 și 249 angajați și să fi fost profitabile în 2018.
Comitetul de Dezvoltare Regională a Parlamentului European a aprobat regulile pentru investițiile prin fonduri regionale în planificarea bugetară multianuală pentru exercițiul 2021-2027. Zonele slab dezvoltate din România pot fi beneficiarele noii viziuni care permite rate de co-finanțare de 85%, față de propunerea inițială pentru un procent de 70% avansată de Comisia Europeană.
Guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE, conform proiectului.
România a evitat, la final de an, dezagajarea a peste 500 de milioane de euro care erau estimate a fi pierdute în cazul Programului Operațional Regional (POR). Guvernul a a luat în cursul anului acesta o serie de măsuri în regim de urgență, precum transferarea unor programe de la un minister la altul, pentru a evita pierderea fondurilor europene. Premierul Viorica Dăncilă a anunțat vineri că a fost evitată dezangajarea fondurilor, iar POR va înregistra chiar o suplimentare a fondurilor alocate.
România va primi mai mulți bani de la Bruxelles pentru proiecte de importanță majoră de infrastructură, precum Magistrala 6 de metrou (1 Mai - Aeroportul Henri Coandă Otopeni) sau Autostrada Unirii (Iași - Târgul Mureș).
Comisia Europeană a descoperit un conflict de interese în cazul prim-ministrului ceh, Andrej Babis, privind fonduri europene primite de două companii la care este beneficiar. El ar trebui să își încheie legăturile cu firmele respective, se arată într-un document al Comisiei, scrie Reuters, preluată de News.ro.
Aproape 900 de localități din România au depus cereri de finanțare în vederea instalării de puncte de acces public și gratuit la internet wireless în cadrul primei runde a programului european WiFi4EU, prin care vor fi acordate fonduri totale de 42 milioane de euro.
Sectorul vitivinicol din România va beneficia de fonduri europene de aproape 240 de milioane de euro, în perioada 2019 - 2023, pentru restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, promovarea vinurilor și asigurarea recoltei, potrivit unei hotărâri adoptate, miercuri, în ședința de de Guvern.
Sectorul vitivinicol din România ar putea beneficia de fonduri europene de aproape 240 de milioane de euro, în perioada 2019 - 2023, pentru restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, promovarea vinurilor și asigurarea recoltei, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
România va primi peste 246 milioane de euro din Fondul de coeziune pentru construcția secțiunii de autostradă ce leagă localitățile Tîrgu Mureș, Ogra și Câmpia Turzii, cu o lungime totală de 56,5 km, a anunțat astăzi Comisia Europeană.
Guvernul a aprobat, vineri, o ordonanță de urgență pentru finanțarea cu aproximativ 400 milioane de euro, din fonduri UE, a dotării mai multor orașe cu tramvaie, troleibuze sau autobuze electrice, inclusiv puncte de reîncărcare, și echipamente aferente sistemelor de transport inteligente, precum și a dotării autorităților locale cu autobuze școlare de tip Diesel Euro 6, utilizate pentru transportul elevilor din învățământul preuniversitar de stat.
Guvernul a pregătit un proiect de ordonanță în vederea finanțării cu aproximativ 400 milioane de euro, din fonduri UE, a dotării mai multor orașe cu tramvaie, troleibuze sau autobuze electrice, inclusiv puncte de reîncărcare, și echipamente aferente sistemelor de transport inteligente, precum și a dotării autorităților locale cu autobuze școlare de tip Diesel Euro 6, utilizate pentru transportul elevilor din învățământul preuniversitar de stat.
Pentru a evita dezangajarea unei părți din cele peste 500 de milioane de euro care sunt estimate a fi pierdute de România la finele acestui an în cazul Programului Operațional Regional, Guvernul a aprobat joi transferul Programului Operațional Inițiativa pentru IMM-uri din gestiunea Ministerului Fondurilor Europene în cea a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Decizia a fost luat prin ordonanță de urgență după ce, în urmă cu două luni, programul fusese transferat în sens invers.
Noul buget european pentru perioada 2021-2027 ar putea veni cu o reducere a fondurilor pentru agricultură și a celor regionale și de coeziune, ceea ce va afecta mai ales țările din Europa Centrală și de Est, cu România în capul listei în ceea ce privește reducerea fluxurilor financiare, cu un impact de 1,2% din produsul intern brut, arată o analiză Erste.
Pentru a evita dezangajarea a unei părți din cele peste 500 de milioane de euro care sunt estimate a fi pierdute de România la finele acestui an în cazul Programului Operațional Regional, Guvernul Dăncilă pregătește transferul Programului Operațional Inițiativa pentru IMM-uri din gestiunea Ministerului Fondurilor Europene în cea a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Programul fusese transferat în sens invers, în urmă cu două luni.
Fondurile europene atrase de România în primul deceniu de la aderare au avut ca impact majorarea Produsului Intern Brut cu 13,6% și au crescut cu 30% nivelul investițiilor până în 2016, informează un comunicat al Ministerului Fondurilor Europene.
Finanțările alocate mai multor programe derulate din fonduri europene vor fi majorate cu până la 200%, pentru ca România să evite pericolul dezangajării fondurilor comunitare. Doar pentru Programul Operațional Regional, conform datelor actuale, România riscă dezangajarea a 560 milioane de euro.
Finanțarea europeană ar putea fi condiționată, după anul 2020, când se încheie actualul exercițiu financiar, de respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, aceasta fiind propunerea Comisiei Europene.
Procurorii ungari au deschis o anchetă vizând proiecte finanțate de Uniunea Europeană și investigate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), derulate de o companie care a fost condusă de ginerele premierului Viktor Orban, potrivit Reuters.
Guvernatorul Mugur Isărescu atrage atenția asupra adâncirii decalajelor economice între regiunile țării și indică lipsa infrastructurii de transport drept o cauză a situației actuale. Oficialul BNR spune că problema riscă să amenințe securitatea națională și că este nevoie de o concentrare a fondurilor europene pe marile proiecte de infrastructură.
Autoritățile guvernamentale de la București se așteaptă la o diminuare a bugetului european după 2020, în contextul Brexit, și implicit la o reducere a fondurilor europene alocate României în viitorul exercițiu financiar al Uniunii Europene care va începe din 2021, relevă un document guvernamental oficial. Temerile autorităților române vin în contextul în care, în actualul exercițiu financiar 2014-2020, România are, în prezent, un grad de absorbție al fondurilor comunitare de doar 10%, iar alocările viitoare ar putea ține cont și de performanța statelor membre în această privință.
Delgaz Grid – compania de distribuție a Grupului E.ON va investi 16,3 milioane de lei în modernizarea stațiilor de transformare Hârlău, Pașcani și Gorban din județul Iași și a rețelei electrice aferente și în integrarea în SCADA a circuitelor primare și secundare din cele 3 stații.
Transelectrica a primit un grant de 27 milioane euro de la Comisia Europeană, pentru construirea liniei electrice de 400 kV Cernavodă - Stâlpu, acesta fiind primul dintre cele șase proiecte de interes comun ale companiei incluse pe lista revizuită în noiembrie anul trecut și care primește finanțare de la Bruxelles.
Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica, a decis să-și înainteze demisia după trei luni de mandat.
La sfârșitul acestui an Ministerul Dezvoltării a lansat mai multe apeluri pentru proiecte europene destinate educației, dezvoltării transportului de apă și aerian, piața muncii și mediul de afaceri.