Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, spune că în acest an absorbția prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) a fost de 1,55 miliarde euro, față de suma planificată de 1,4 miliarde de euro, fiind totodată stabilit programul de absorbție pentru anul viitor.
România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au avut 7,5%, respectiv 6,5%, potrivit datelor Comisiei Europene, transmise la solicitarea Agerpres.
Fondurile europene pentru agricultură care au intrat în România până la această dată se ridică la 3,3 miliarde de euro, ceea ce este un rezultat bun, onorant și onorabil, dar care ne solicită în continuare multă atenție, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în conferința de bilanț.
Bugetarii vor încasa premii de excelență individuale lunare, și nu anuale ca până acum, în limita a două salarii minime brute, iar salariile vor fi majorate cu până la 35% pentru anumite categorii de personal, în timp ce pentru bugetarii care beneficiau de scutire de impozit pe venit a fost stabilită o majorare de 28,5%. Limitarea sporurilor a fost amânată totodată până la 1 martie, printr-o ordonanță de urgență adoptată miercuri de Guvern.
La rectificarea bugetară UE pentru 2017, banii neabsorbiți de țări în cadrul programelor cu fonduri europene vor fi întorși către țările contributoare. În această alocare, României îi revin 155 milioane euro, puțin peste 10% din contribuția anuală a țării. O palidă consolare față de banii de care țara este văduvită prin absorbția încă deficitară a fondurilor comunitare. România are un deficit de atragere de resurse, nivelul de absorbție fiind de numai 6% pe exercițiul bugetar multianual.
Europarlamentarul român Siegfried Mureșan spune că anvelopele naționale pentru acordarea de fonduri europene sunt ferme în bugetele pe 7 ani și nu pot fi amputate, chiar și în cazul unor derapaje de la statul de drept.
Președintele francez Emmanuel Macron a pledat vineri, la summitul european pe teme sociale de la Göteborg, ca acordarea fondurilor europene să fie condiționată de adoptarea de către țările beneficiare a anumitor norme sociale și fiscale, pentru a evita situația ca UE "să finanțeze un sistem de dumping social", informează AFP.
E.ON și MOL vor dezvolta, în România, o rețea națională de 40 de stații de încărcare a vehiculelor electrice, în baza unui acord de finanțare care a fost semnat astăzi la Tallin și confirmă astfel informațiile transmise în premieră de Profit.ro la finalul lunii iunie. România a înmatriculat 74 de vehicule propulsate de baterii electrice în trimestrul III, anul trecut, în același interval, având înmatriculate doar 7 mașini.
Bugetarii vor încasa premii de excelență individuale lunare, și nu anuale ca până acum, în limita a două salarii minime brute, iar salariile majorate deja cu 50% pentru personalul care gestionează proiecte cu fonduri europene vor fi plătite chiar dacă nu sunt eligibile pentru a fi rambursate din aceste fonduri, sunt deciziile pregătite de Guvern, relevă un document analizat de Profit.ro. Limitarea sporurilor va fi amânată până la 1 martie.
E.ON și MOL vor dezvolta, în România, o rețea națională de 40 de stații de încărcare a vehiculelor electrice, au anunțat astăzi cele două companii, confirmând astfel informațiile transmise în premieră de Profit.ro la finalul lunii iunie.
Un consorțiu din care fac parte și Mol și E.ON (NEXT-E ) a obținut acordul Comisiei Europene în vederea asigurării unei finanțări europene în valoare de 18,8 milioane de euro pentru instalarea și gestionarea a peste 250 de prize pentru mașini electrice cu încărcare ultra-rapidă pe autostrăzile din Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația și România.
România și alți 19 membri ai Uniunii Europene, printre care Germania, Cehia, Franța și Austria, au ajuns astăzi la un acord politic cu privire la înființarea unui Parchet European, instituție care, odată instituită, va putea cerceta și urmări în justiție cazurile cu caracter penal care aduc prejudicii bugetului UE, precum actele de corupție sau fraudă cu fonduri UE, sau cazurile de fraudă transfrontalieră în materie de TVA.
Faptul că România are acreditate doar 2 autorități de management din 10 astfel de entități reprezintă o piedică în accesarea banilor europeni pentru politicile de coeziune, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan, raportor al bugetului UE pentru 2018. Prin contrast, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă și Polonia mai au de acreditat numai câte o autoritate de management.
Contractele de finanțare pentru primele 11 proiecte din sectorul IT&C, din cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, au fost semnat, joi, la Palatul Victoria și cuprind dezvoltarea de aplicații sau soluții pentru management-ul bunurilor unei companii, facturare inteligentă, crearea mai ușoară de site-uri sau streaming colaborativ pentru diverse activități. În total, în cadrul programului au fost acceptate 145 de proiecte, însumând o finanțare de 116 milioane euro, din care 67 milioane euro reprezintă fonduri europene.
Piața utilajelor de construcții din România se află la o treime din potențial, după ce a scăzut anul trecut cu 43% față de 2015, potrivit unei analize a companiei Marcom, distribuitorul local al mărcii nipone de utilaje pentru construcții Komatsu și unul dintre cei mai importanti jucători de pe piața de profil.
Până în 2012, lucrările de eficiență energetică la blocuri erau posibile din bani publici doar cu finanțarea costurilor în proporție de 50% din bugetul de stat. Din 2012, însă, o ordonanță de urgență a oferit autorităților locale posibilitatea să finanțeze “de capul lor” lucrări de reabilitare a locuințelor.
Autoritățile locale vor putea cere împrumuturi din Trezorerie de până la 500 milioane lei pentru proiecte UE, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate acestora, cât și pentru cofinanțarea proiectelor susținute din buget, conform unei ordonanțe de urgență aprobate joi de Guvern. Într-un proiect inițial de ordonanță, Executivul avansase fonduri totale de 1,3 miliarde lei.
Autoritățile locale vor putea cere împrumuturi din Trezorerie de până la 1,3 miliarde lei pentru proiecte UE, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate acestora, cât și pentru cofinanțarea proiectelor susținute din buget. Din aceeași sursă vor fi acordate împrumuturi de peste 120 milioane lei pentru corecțiile financiare aplicate acestor proiecte.
O funcționară din Primăria comunei Băneasa, județul Giurgiu, a fost deferită justiției de către procurorii DNA într-un dosar în care este acuzată de fals și de folosire cu rea-credință de documente false, ea ajutându-și mama să obțină subvenții pentru terenuri agricole pentru o suprafață de teren mai mare decât cea deținută în realitate. Femeia a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, Tribunalul Giurgiu fiind sesizat de către DNA în acest sens.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) semnalează posibile derapaje bugetare și atrage atenția asupra faptului că beneficiile economice pe termen scurt ale unei bugetări optimiste pot genera, pe termen mediu, costuri ridicate ce vor afecta atât comunitatea de afaceri, cât și întreaga populație. Potrivit AmCham, Guvernul este prea optimist în ce privește așteptările de creștere economică, defavorizează investițiile și nu a alocat suficienți bani pentru cheltuieli de tipul pensiilor sau dobânzilor.
Guvernul a aprobat, joi, alocarea temporară a 74 milioane euro, în scopul asigurării necesarului de finanțare, pentru luna februarie 2017, a Programului Operațional Inițiative pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (POIIMM). Fondurile sunt alocate din venituri obținute din privatizare, de către Ministerul Finanțelor.
Angajații Serviciului Român de Informații (SRI) care fac parte din structura responsabilă cu dezvoltarea și mentenanța sistemului informatic unitar SMIS2014+ și a aplicației conexe MySMIS2014, precum și cu administrarea produselor tehnologice aferente acestora, vor primi o majorare de salariu, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvernul Grindeanu și publicate în Monitorul Oficial.
Statul român este obligat să folosească bani din buget și să atragă investiții private dacă vrea să finalizeze proiectele de infrastructură din Masterplanul General de Transport, fondurile europene nefiind suficiente, potrivit unui comunicat publicat miercuri de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) din România.
Ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea ia în calcul interzicerea de la licitații ale unor firme care au fraudat statul pe baza unor baze de date pre-existente, însă deocamdată se analizează o formulă întrucât existența unei „liste negre” ar putea fi juridic contestabilă.
România a atras 57 milioane de euro din fondurile pentru perioada de programare 2014-2020, acești bani fiind atrași prin Programul de Dezvoltare Rurală, conform datelor furnizate de Comisia Europeană de la Bruxelles.