Amplasamentele proiectelor de hidrocentrale aprobate de Guvern și aflate în execuție înainte de 29 iunie 2007 vor putea fi scoase din ariile naturale protejate de interes național, prin modificarea limitelor acestora, potrivit unui proiect de lege adoptat de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională, al cărui scop declarat este "realizarea cu celeritate a proiectelor investiționale aflate într-un stadiu avansat de executare", pentru creșterea capacității de producție de energie hidro a României.
Terenurile aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Energiei și/sau Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, aflate pe cursurile râurilor, în jurul hidrocentralelor și pe coronamentul amenajărilor hidroenergetice, vor putea fi date în administrarea sau în folosința unităților adminisfrativ-teritoriale pentru construirea pistelor de agrement pentru biciclete și de circulație pietonală, prevede un proiect legislativ inițiat de PSD.
Amplasamentele proiectelor de hidrocentrale aprobate de Guvern și aflate în execuție înainte de 29 iunie 2007 vor putea fi scoase din ariile naturale protejate de interes național, prin modificarea limitelor acestora, potrivit unui proiect legislativ, al cărui scop declarat este "realizarea cu celeritate a proiectelor investiționale aflate într-un stadiu avansat de executare", pentru creșterea capacității de producție de energie hidro a României.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a lansat o procedură competitivă de negociere pentru a angaja un contractor sau un consorțiu de firme care să execute lucrări de retehnologizare a amenajării hidroenergetice Râul Mare Retezat, cu putere instalată de 349 MW.
Anul trecut, Parlamentul a modificat Legea apelor la inițiativa PSD, obligând inclusiv compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, să își instaleze echipamente de măsură a apei utilizate în hidrocentrale, în caz contrar urmând să plătească taxa pe apă la contravaloarea debitului maxim autorizat, ceea ce i-ar fi majorat acest cost cu peste 600 milioane lei pe an.
Compania de stat Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din țară, a anunțat marți că a terminat lucrările de modernizare și urmează să pună în funcțiune stațiile de 110kV aferente hidrocentralelor Voila și Viștea, investiție de 1,28 milioane lei.
Compania canadiană Jade Power Trust, având în portofoliu parcul eolian Dorobanțu și mai multe microhidrocentrale românești, a renunțat la proiectul hidroelectric Suha, din județul Brașov, la doi ani după ce a sistat operațiunile în regiune, pe fondul pierderilor acumulate.
Construcția de hidrocentrale la altitudini între 800 și 1.000 de metri ar putea fi interzisă, în vederea protecției și conservării mediului, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern inițiat de Ministerul Apelor și Pădurilor.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, vrea să cumpere servicii de prognoză meteorologică privind precipitațiile care urmează să cadă în zonele amenajărilor sale hidroelectrice, pentru estimarea cu cât mai mare acuratețe a producției sale de energie și a gradului de umplere al lacurilor sale de acumulare.
De exemplu, în cazul centralei hidroelectrice Porțile de Fier I și a barajului Vidraru, autorizațiile de funcționare în condiții de siguranță emise de Ministerul Mediului expiră în octombrie anul acesta.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei, cu 80% din acțiuni, a relansat licitația de atribuire a contractului de retehnologizare a amenajării hidroelectrice de la Vidraru, procedură care fusese anulată în primăvara anului trecut după ce compania de stat primise doar oferte inacceptabile sau neconforme cu specificațiile din caietul de sarcini.
Ministerul Energiei ia în calcul construcția mai multor hidrocentrale de mai mici dimensiuni cu acumulare prin pompaj în locul Tarnița-Lăpuștești, proiect estimat acum câțiva ani la peste 1 miliard de euro.
Lucrările la proiectul amenajării hidroenergetice Răstolița (județul Mureș) au început în 1989. La acea dată, costul total al lucrărilor era estimat la peste 162 miliarde lei "ceaușiști". În prezent, potrivit estimărilor Hidroelectrica, costurile totale ale investiției, de la startul lucrărilor și până la finalizare, se vor ridica la peste 1,45 miliarde lei.
Conducerea Hidroelectrica a convocat Adunarea Generală a Acționarilor pentru aprobarea unei investiții de 11,7 milioane de euro în măsuri de protecție suplimentară a disipatorului barajului deversor de la Porțile de Fier I, sistem aflat în exploatare de 43 de ani.