Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, este pe cale să primească undă verde de la Guvern pentru finalizarea și racordarea la sistemul energetic național a hidrocentralelor Bumbești, Dumitra și Livezeni de pe râul Jiu, cu putere instalată cumulată de peste 65 MW, un proiect vechi de mai mult de 20 de ani, despre care însă organizațiile de mediu susțin că ar ″mutila″ o serie de situri protejate Natura 2000 și care a fost blocat timp de mai mulți ani în instanțele de judecată.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Proiectul este unul dintre cele în legătură cu care Guvernul a decis în decembrie 2022, prin ordonanță de urgență și cu girul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), să le declare ca fiind ″de interes public major″ și să le scutească de obligația efectuăriii evaluării de impact asupra mediului, precum și de la interdicția de reducere a Fondului forestier național prevăzută de Codul Silvic, propunându-le totodată pentru finanțare nerambursabilă europeană, prin programul REPower EU.
Astfel, Ministerul Energiei, acționarul majoritar al Hidroelectrica, a pregătit un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere aferent obiectivului ″Racordarea la Sistemul Electroenergetic Național a Centralei Hidroelectrice Dumitra și a Microhidrocentralei Livezeni″, din cadrul lucrării de utilitate publică și interes național ″Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești″, județele Gorj și Hunedoara.
O hotărâre similară a fost adoptată în 2018 de către Executivul de atunci, însă aceasta a fost contestată în justiție de organizațiile de mediu Bankwatch România și Agent Green. Ele au obținut în 2020 anularea HG-ului, cu argumentul că autorizațiile de construire aferente proiectului fuseseră la rândul lor anulate în 2017, în urma altui proces. La nivelul anului 2018, pentru proiect se cheltuiseră peste 155 milioane euro, potrivit Hidroelectrica.
Guvernul a făcut recurs, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis în 2022 rejudecarea litigiului. La rejudecare, statul a câștigat pe fond în octombrie anul trecut. ONG-urile pot face și ele acum recurs, însă deocamdată nu a fost emisă motivarea hotărârii primei instanțe.
În urmă cu mai bine de 2 ani, fostul directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, spunea că investiția, pe sectorul Bumbești, ar fi fost blocată pentru că ″Avem de protejat un pește care, din informații publice, nu reprezintă și nu are niciun fel de importanță economică, și avem de protejat un rac care nu a fost niciodată găsit, dar ar fi condiții să trăiască acolo″.
Tot în octombrie 2023, Hidroelectrica a încheiat un contract cu două companii de consultanță de mediu, pentru a achiziționa servicii de elaborare de documentații de mediu în vederea obținerii acordului de mediu pentru ″Proiectul privind creșterea ponderii producției de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor și asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești″.
Obiectivul de investiții ″Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești″ a fost aprobat inițial în 2003 și declarat de utilitate publică în 2006. În 2022, Hidroelectrica a actualizat devizul proiectului, adică noii indicatori tehnico-economici, cu păstrarea parametrilor tehnici ai amenajării. Stadiul fizic actual de realizare a lucrărilor este de aproape 89%, potrivit Ministerului Energiei.
″Prin finalizarea întregului obiectiv al investiției AHE Livezeni-Bumbești, se realizează următoarele funcțiuni principale: - producerea de energie electrică din aportul natural de apă (259 GWh/an) și evacuarea acesteia în Sistemul Energetic Național; - reducerea importului de energie electrică; - reducerea emisiilor de bioxid de carbon din atmosfera prin înlocuirea energiei echivalente din centralele care utilizează combustibili fosili; - crearea de noi locuri de muncă, atât pe perioada de construcție, cât și pe cea de exploatare; - îmbunătațirea căilor de transport în zonă; - dezvoltarea economică a localităților din zona prin includerea obiectivului în sistemul de taxe și impozite. Punerea în funcțiune a acestor obiective energetice va contribui semnificativ la creșterea siguranței energetice naționale. Ca o consecință a echipării acestor centrale cu sisteme moderne de reglaj, se va obține o îmbunătățire sensibilă a calității energiei electrice livrate în sistem″, susține Ministerul Energiei.
În schimb, organizațiile de mediu susțin că toate proiectele istorice ale Hidroelectrica exceptate de la evaluarea de mediu prin OUG-ul din decembrie 2022, care astfel ar urma să fie implementate în arii naturale protejate și parcuri naturale, ar ″mutila″ o serie de situri protejate Natura 2000 fără să contribuie semnificativ la securitatea energetică a țării. ″Jiul în defileu este un element esențial al cadrului natural al României, iar dispariția Jiului ca râu mare de munte, dispariția ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpații Românești, afectează major biodiversitatea României″, se arăta într-o scrisoare deschisă adresată de în noiembrie anul trecut președintelui Klaus Iohannis de către Federația Coaliția Natura 2000 România, ce grupează un număr de 19 ONG-uri de mediu.
