Explicația este ieftinirea semnificativă anul trecut a cotațiilor gazelor pe piețele angro, față de situația din anul de criză energetică 2022, care a fost marcat de șocul scăderii masive a importurilor europene de gaze din Rusia, pe fondul agresiunii militare a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Consumul de gaze naturale al clienților finali din România a scăzut cu 7,29% anul trecut față de 2022, coborând sub pragul de 100 milioane MWh, la 94,83 milioane MWh, în timp ce producția internă a urcat ușor, cu 1,45%, la 99,24 milioane MWh.
Prețul spot al gazelor de pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a coborât marți sub 183 lei/MWh (36,7 euro/MWh), cel mai redus nivel al ultimelor 40 de zile, în pofida faptului că ne aflăm în plină iarnă, consumul intern situându-se la un nivel dublu celui al producției interne curente, și că în prezent companiile autohtone importă atât din Bulgaria, cât și din Ucraina, exporturile fiind în schimb nule.
Prețurile gazelor de pe piețele spot au coborât săptămâna trecută sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii autohtoni în vederea acoperirii consumului casnic și cel al producătorilor de energie termică (PET-urilor), în urma umplerii depozitelor existând un surplus de gaze pe piața internă. Și volumele tranzacționate au crescut, existând zile în care aproximativ o treime din producția internă vânzându-se pe aceste piețe.
Parlamentul a decis reducerea cu aproape 31% a cotației maxime pe care statul o decontează furnizorilor de energie electrică pentru achizițiile lor din piețe, în cadrul compensărilor bugetare pentru prețurile finale plafonate aplicate consumatorilor, ca urmare a ieftinirilor angro.
Parlamentul a decis reducerea cu aproape 31% a cotației maxime pe care statul o decontează furnizorilor de energie electrică pentru achizițiile lor din piețe, în cadrul compensărilor bugetare pentru prețurile finale plafonate aplicate consumatorilor, ca urmare a ieftinirilor angro.
Numeroși producători de energie termică destinată alimentării sistemelor centralizate de distribuție de căldură și apă caldă pentru populație riscă să rămână de la 1 aprilie fără furnizor de gaze naturale, când le expiră contractele care le-au asigurat aprovizionarea pe perioada iernii, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Gigantul german de energie și utilități E.ON a unificat cei doi furnizori de gaze naturale pe care îi deține în România, prin absorbirea E.ON Gaz Furnizare, specializat în furnizare pentru clienții casnici reglementați, de către E.ON Energie, furnizor de gaze pentru consumatorii de gaze din piața liberă, dar și de curent electric, fiind furnizor de energie de ultimă instanță în estul României, în zona de rețea operată de distribuitorul Delgaz Grid din același grup E.ON, informatie anunțată de Profit.ro în această vară.
"Anumiți furnizori abuzează de o poziție dominantă și nu își reduc prețurile la consumatorul final în momentul în care pe piață cumpără gazul de la producători la un preț mult mai mic. În comparație cu cât e acum prețul reglementat la producător, 68 lei/MWh, este o diferență foarte mare și nu văd nici o reacție a celor doi mari furnizori de gaze ", declara ministrul Economiei, Virgil Popescu, pe 24 iunie, cu referire la Engie și E.ON.
Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat prin vot majoritar propunerea Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a unei taxe asupra veniturilor suplimentare ale furnizorilor de gaze rezultate din liberalizarea pieței, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători a gazelor destinate populației și CET-urilor, care va fi eliminat de la 1 iulie, și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel, idee anunțată public anterior de către președintele Comisiei, Iulian Iancu (PSD).
Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a decis prin vot maasupra propunerii Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a unei taxe asupra veniturilor suplimentare ale furnizorilor de gaze rezultate din liberalizarea pieței, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători a gazelor destinate populației și CET-urilor, care va fi eliminat de la 1 iulie, și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel, idee anunțată public deja de către președintele Comisiei, Iulian Iancu (PSD).
Practic, se va referi la situația de dinainte de toamna lui 2017, când din E.ON Energie s-a desprins E.ON Gaz Furnizare, care a preluat activitatea de furnizare de gaze către consumatorii reglementați casnici, tocmai din cauza faptului că cele două piețe, de gaze și de energie pentru populație, se aflau la acel moment în stadii diferite de liberalizare.
Cu mai puțin de o săptămână înainte de liberalizarea pieței, Guvernul vrea să îi oblige pe furnizorii de gaze naturale să cumpere gazele cu preț maxim scoase la vânzare în mod impus de către marii producători interni în cadrul așa-numitului program de ofertare de gaze (gas release) și majorează procentul din producție pe care OMV Petrom și Romgaz trebuie elibereze pe piață în cadrul acestuia.
Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat la o conferință pe teme energetice că este posibil ca gazele pentru populație să nu se ieftinească de la 1 iulie, odată cu liberalizarea prețurilor, însă i-a avertizat pe principalii furnizori, Engie și E.ON, că Guvernul are pârghiile necesare pentru a face ca acest lucru să se întâmple. Prezent la același eveniment, fostul șef al lui Popescu din cadrul Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, social-democratul Iulian Iancu, a spus că a declarat că în Comisie a fost aprobat un amendament la Legea energiei, care prevede introducerea unei taxe asupra veniturilor furnizorilor, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători care va fi eliminată de la 1 iulie și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel.
Frank Hajdinjak pleacă de la șefia E.ON România după o perioadă de peste 10 ani în care a ocupat postul de CEO.
E.ON Gaz Furnizare, divizia de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici din sectorul reglementat a gigantului german omonim, a terminat anul trecut cu pierderi de peste 64 milioane lei. Rezultatul a fost generat de majorarea semnificativă a prețurilor de achiziție a gazelor, atât de la producătorii interni, cât și din import, necompensată integral în prețul final reglementat de furnizare către populație aprobat de ANRE, fapt care a determinat Guvernul să adopte, pe finalul anului, celebra și controversata OUG nr. 114/2018.
Administrația Prezidențială a lansat o licitație de achiziție de gaze naturale pentru asigurarea căldurii și a apei calde la Palatul Cotroceni pe o perioadă de doi ani, începând din vară și până la sfârșitul lunii mai a anului 2021, estimând că va avea nevoie de o cantitate totală cifrată între un minim de 9.410 MWh și un maxim de 13.280 MWh.
Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.
Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE, partid din coaliția de guvernare, totodată posibil candidat la Președinție, a declarat miercuri, în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească, că a vorbit cu premierul Dăncilă pe tema taxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a operatorilor din energie introdusă prin OUG nr. 114/2018 și că această taxă ar putea fi eliminată.
În plus, Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei Anton Anton și fost șef al ANRE, a reiterat propunerea ministrului de modificare a OUG 114, prin exceptarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, precum Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, de la plata contribuției bănești către Autoritate de 2% din cifra de afaceri anuală, majorată de 20 de ori de anul acesta, de la nivelul anterior de doar 0,1%.
UPDATE ORA 14.00 La jumătatea orarului de tranzacționare, acțiunile Romgaz și OMV Petrom se tranzacționau cu peste 3% sub nivelurile de referință. Companiile afectate de proiect adunaseră schimburi în valoare de aproape 10 milioane euro. Ministrul Finanțelor Publice a tunat gaz peste focul neliniștilor de pe bursă, spunând că sunt companii care „cresc nejustificat tariful la gaze”. Actul normativ nu va fi adoptat imediat, dar este avut în vedere. „Nu vrem să intervenim în piață, dar piața cu adevărat, nu 2 operatori.”
Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat că proiectul de HG de plafonare a prețului cu care producătorii vând gaze furnizorilor la 55 lei/MWh până în 2021, anunțat ieri de minister, va fi discutat în ședința de Guvern de astăzi în primă lectură, însă nu va fi adoptat.
Mișcări puternice pe acțiunile Romgaz la debutul ședinței bursiere de astăzi, în contextul informațiilor potrivit cărora Guvernul pregătește un proiect care vizează plafonarea prețului gazelor până în anul 2021 la un nivel inferior celui de dinaintea liberalizării prețurilor. Titlurile Romgaz se depreciau cu aproximativ 4% pe volume de aproape 2,5 milioane euro. Impuls descendent este și pe acțiunile OMV Petrom. Impactul pe bursă se poate înrăutăți dacă știrea devine concretă, avertizează Marcel Murgoci de la SSIF Estinvest.
Guvernul a inițiat un proiect de HG prin care vrea să plafoneze prețul de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh, cu motivarea că, în absența unei astfel de măsuri, gazele interne se vor mai scumpi până la peste 80 lei/MWh în 2019. Dacă va fi adoptată respectiva hotărâre de guvern, împotriva României va fi declanșată, probabil, o nouă procedură de infringement de către Comisia Europeană.
Guvernul poate introduce o politică de control al prețurilor la gaze naturale, prin care acestea să scadă cu 20%, a anunțat consilierul prim-ministrului, Darius Vâlcov, în condițiile în care, potrivit calculelor sale, din 2013, gazele s-au scumpit cu 75%, iar principalii producători interni, OMV Petrom și Romgaz, au "marje de profit de 300%".