Banca Mondială (BM) lucrează în prezent la o analiză a măsurilor fiscale introduse de Guvern în iulie prin OG 16, potrivit informațiilor Profit.ro. Analiza pregătită de BM, ca parte a PNRR, va reprezenta momentul de oportunitate pentru operarea unor modificări la OG 16, deși acestea ar fi, cel mai probabil, de natură tehnică și vor depinde de deciziile care se vor lua la nivel de Coaliție, au declarat pentru Profit.ro surse apropiate situației.
La acest moment, impozitarea microîntreprinderilor este considerată avantajoasă de multe firme, cota de 1% sau 3% fiind aplicată pe venit, în timp ce impozitul pe profit este în cotă de 16%.
Introducerea unei noi taxe, cum este cea “de solidaritate” propusă recent de PSD, ar fi transmisă în creșterea prețurilor în sectoarele unde companiile au dimensiuni ridicate, ceea ce ar putea anula mare parte beneficiile aduse angajaților statului care ar avea salariile majorate, a declarat Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, la Ora de Profit.ro.
Ministerul Finanțelor a eliminat, din proiectul de ordonanță cu măsuri fiscale-bugetare, prevederea referitoare la reducerea pragului la microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Premierul Nicolae Ciucă a declarat că măsura este amânată, dar nu a precizat pentru ce dată, iar formularea "vom respecta prevederile aplicării Codului Fiscal" nu mai inspiră încredere.
Microîntreprinderile care la finele anului 2021 vor avea afaceri de peste 500.000 de euro, vor trece automat de la 1 ianuarie la impozitarea pe profit odată cu diminuarea pragului de încadrare la microîntreprindere de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, potrivit unor lămuriri furnizate de reprezentanți ai Ministerului Finanțelor pentru Profit.ro.
Plafonul pentru încadrarea la impozitare în regim de microîntreprindere, cu 1% sau 3% din venit, va fi redus de la 1 milion de euro în prezent la 500.000 de euro, prevede un proiect de ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare publicat de către Ministerul Finanțelor. Modificarea se va aplica din anul 2022, firmele care au depășit plafonul fiind nevoite să notifice până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal 2022.
Câteva zeci de mii de microîntreprinderi riscă să fie nevoite să treacă anul următor de la impozitul de 1% sau 3% pe venit, la impozitul de 16% aplicat la profit, potrivit informațiilor Profit.ro. Rareș Bogdan, unul dintre liderii PNL, a anunțat, luni, la PROFIT NEWS TV, că în ședința coaliției s-a discutat despre scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 million de euro anual la 500.000 de euro. Restricționarea regimului microîntreprinderilor este unul dintre angajamentele convenite de România cu Comisia Europeană în cadrul PNRR, modalitățile prin care se reduce numărul acestora fiind la alegerea autorităților române.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat, luni, la emisiunea Talk News de la Profit TV, că în ședința coaliției s-a discutat despre scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la un million de euro la 500.000 de euro. El a arătat că în România există peste 420.000, din totalul de 700.000 de societăți comerciale, care sunt microîntreprinderi și care plătesc impozit pe cifra de afaceri, iar PNL vrea ca acestea să fie sprijinite. Rareș Bogdan a mai afirmat că cei de la PSD consideră că vin venituri în plus, prin această măsură, dar el nu este la fel de convins.
Relaxări legislative din urmă cu mai mulți ani au facilitat obținerea de venituri din muncă folosind regimul de microîntreprindere și evitând astfel taxele mult mai ridicate pe care le plătesc, de exemplu, angajații.
Profitul investit în susținerea învățământului profesional-dual - prin asigurarea pregătirii practice a elevilor, asigurarea burselor elevilor precum și a cheltuielilor pentru formarea de calitate a elevilor - va fi scutit de impozitare, potrivit unui proiect adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților.
Profitul investit în susținerea învățământului profesional-dual - prin asigurarea pregătirii practice a elevilor, asigurarea burselor elevilor precum și a cheltuielilor pentru formarea de calitate a elevilor - va fi scutit de impozitare, potrivit unui proiect adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților.
Toate firmele care achită impozitul pe profit în termenele stabilite, respectiv până la 25 iulie pentru trimestrul al II-lea și până la 25 octombrie 2020, pentru trimestrul al III-lea vor beneficia de o bonificație de 10%. Bonificația se va aplica în același procent pentru plata la termen a impozitului pe venitul microîntreprinderilor.
Toate firmele care achită impozitul pe profit în termenele stabilite, respectiv până la 25 iulie pentru trimestrul al II-lea și până la 25 octombrie 2020, pentru trimestrul al III-lea vor beneficia de o bonificație de 10%. Bonificația se va aplica în același procent pentru plata la termen a impozitului pe venitul microîntreprinderilor.
Toate firmele care achită impozitul pe profit în termenele stabilite, respectiv până la 25 iulie pentru trimestrul al II-lea și până la 25 octombrie 2020, pentru trimestrul al III-lea vor beneficia de o bonificație de 10%. Bonificația se va aplica în același procent pentru plata la termen a impozitului pe venitul microîntreprinderilor.
Profitul investit în susținerea învățământului profesional-dual, prin asigurarea pregătirii practice a elevilor, asigurarea burselor elevilor precum și a cheltuielilor pentru formarea de calitate a elevilor, ar urma să fie scutit de impozit, dacă un proiect inițiat de USR va fi adoptat de Parlament..
Avantajul în natură rezultat din utilizarea în interes personal a mașinii de serviciu în cazul microîntreprinderilor și firmelor cărora li se aplică impozitul specific nu va mai fi considerat venit impozabil, potrivit unui document obținut din surse guvernamentale de Profit.ro. Ministerul Finanțelor a ascultat cerințele venite din partea consultanților și mediului de afaceri și va schimba Codul Fiscal pentru a scuti de la impozitul pe venit aceste avantaje și în cazul microîntreprinderilor și firmelor care plătesc impozit specific. Din cauza unor lipsuri în legislație, microîntreprinderile și firmele cu impozit specific sunt obligate să țină evidența și să calculeze avantajul în natură și impozitul pentru acesta.
Multiplele modificări legislative au avut ca efect scăderea nivelului încasărilor din impozitului pe profit în anii 2017-2018, deși gradul de colectare pentru impozitul pe venitul microîntreprinderilor a crescut în aceiași ani. Astfel, dacă în 2016 cota impozitului pe profit plătit de companii reprezenta peste 2% din PIB, în 2018 cota a scăzut la 1,64% din PIB. În schimb, cota impozitului plătit de microîntreprinderi pe venit a crescut de la 0,11% din PIB în2016 la 0,24% din PIB pentru anul trecut.
Un proiect de lege inițiat de PSD propune obligarea tuturor societăților comerciale și microîntreprinderilor la cheltuieli de sponsorizare, mecenat sau burse private, precum și ca un procent din aceste sponsorizări să fie direcționat către sporturile de interes național și către sportul școlar. În acest scop, limita deducerii cheltuielilor de sponsorizare este majorată la 30% din impozitul pe profit. PSD vrea să oblige totodată autoritățile locale să aloce sportului cel puțin 5% din buget.
Curtea de Conturi recomandă Ministerului Finanțelor Publice să inițieze un proiect de act normativ prin care organele de specialitate din cadrul ministerului să capete prerogativa de a verifica modul în care ONG-urile utilizează banii pe care îi primesc prin redirecționarea de către contribuabili a unei părți din sumele datorate bugetului de stat ca impozit pe profit sau venit.
Majorarea plafonului pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 1 milion de euro va reduce numărul firmelor care direcționează o parte din impozitul pe profit, prin sponsorizări deductibile, către susținerea unor cauze sociale. Mai multe asociații au propus Ministerlui Finanțelor un nou mecanism, prin care și companiile care plătesc impozit pe cifra de afaceri, și nu pe profit, să poată efectua sponsorizări deductibile: posibilitatea de a direcționa 20% din impozitul pe cifra de afaceri către cauze sociale în comunitățile din care fac parte.
Firmele care au înscrise ca activități principale sau secundare una sau mai multe dintre cele prevăzute de cele opt coduri CAEN din domeniile hotelier, cazare, restaurante, baruri, enumerate de Legea privind impozitul specific, nu vor fi obligate la plata acestui impozit decât dacă lucrează efectiv în domeniile respective, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Finanțelor privind normele metodologice de aplicare a Legii 170/2016 privind impozitul specific unor activități.
Microîntreprinderile care nu au depășit un plafon al cifrei de afaceri de 220.000 de lei vor fi obligate să ceară înregistrarea TVA doar dacă trec de 300.000 de lei până la 31 decembrie 2017. Firmele care au depășit deja plafonul și au fost astfel obligate să se înregistreze vor putea cere, din martie, scoaterea din evidența plătitorilor de TVA cu condiția să nu fi depășit deja 300.000 de lei.
Firmele care au avut venituri de până la 500.000 euro la sfârșitul lui 2016 devin microîntrerinderi de la 1 februarie 2017. Creșterea plafonului de la 100.000 euro la 500.000 euro pare o măsură benefică pentru majoritatea societăților, însă cele care au o profitabilitate mică ar trebui să analizeze posibilitatea de a rămâne sau de a trece la impozitul pe profit, arată Eugenia Ion, tax manager, Contexpert.
Impozitul pe venit aplicat microîntreprinderilor cu un singur salariat va fi redus de la 2% la 1%, concomitent cu ridicarea plafonului de venituri până la care o firmă poate fi încadrată în definiția microîntreprinderii, de la 100.000 euro la 500.000 euro, relevă proiectul de modificare a Codului Fiscal pregătit de noul Guvern și obținut de Profit.ro.
Amendarea succesivă în Parlament a textului de lege privind impozitul specific a creat confuzie în privința microîntreprinderilor. Intenția legiutorilor s-a schimbat pe parcurs, iar varianta finală, publicată în Monitorul Oficial, este echivocă. Consultantul fiscal Cornel Grama a analizat Legea și consideră că poate fi dat un răspuns, chiar dacă articolele de lege sunt necorelate.