Potrivit unui studiu recent, prefațat de un fost șef al forțelor armate ale Australiei, pentru prevenirea colapsului civiliației este nevoie de "un demers de tip Plan Marshall pentru construirea unui sistem energetic și industrial cu zero emisii de carbon", care presupune "o redirecționare a capacității productive a societății de o magnitudine asemănătoare cu cea realizată în timpul celui de-al doilea război mondial".
Proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire de tip RADET și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire, dar reduce și TVA-ul pe căldura și apa caldă livrate populației de la 19% la 5% a fost trimis din nou la Comisia de Industrii a Camerei Deputaților, pentru raport suplimentar, după ce PSD a rămas singurul susținător al inițiativei legislative.
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat contractarea de către municipalitatea Capitalei a unui împrumut de la Ministerul Finanțelor Publice (MFP) în valoare de 462,66 milioane lei, adică aproape 100 milioane euro, pe maxim 20 de ani, pentru plata subvențiilor restante ale Primăriei către RADET.
Guvernul se pregătește să acorde derogări de la legislația în vigoare pentru a permite primăriilor să acceseze împrumuturi suplimentare din banii din privatizări de la Trezoreria Statului pe perioade de până la 20 de ani, în scopul de a-și achita restanțele înregistrate la plata subvențiilor pentru încălzirea populației. Problema cea mai gravă este cea de la nivelul Capitalei, unde restanța la subvenție se ridică la peste 100 milioane lei.
Curtea de Apel București a dispus suspendarea provizorie a recentei decizii prin care Tribunalul București respinsese confirmarea planului de reorganizare adăugit al RADET București, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală controlat de municipalitate, și intrarea în faliment a Regiei.
RADET București, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală controlat de municipalitate, a solicitat Curții de Apel București suspendarea provizorie a recentei decizii prin care Tribunalul București a respins confirmarea planului de reorganizare adăugit al Regiei și a dispus intrarea în faliment a acesteia.
Proiectul ar urma să debuteze anul acesta și să se finalizeze în 2023, estimându-se că implementarea sa ar reduce pierderile de căldură din rețelele bucureștene de termoficare centralizată cu peste 87% și ar crea economii financiare minime de peste 67 milioane lei pe an, fapt care se va reflecta în reducerea necesarului de subvenții de la bugetul local pentru acoperirea costurilor RADET și menținerea prețului de furnizare a căldurii și apei calde pentru populație.
Primăria Capitalei transmite că, în pofida intrării în faliment a RADET, anunțată anterior de Profit.ro, bucureștenii racordați la sistemul centralizat de încălzire vor avea în continuare căldură și apă caldă la parametri optimi, întrucât întreaga activitate a RADET va fi preluată, în cel mai scurt timp, de noua Companie Municipală Termoenergetica, care va fi înființată prin divizarea actualei Companii Municipale Energetica. De cealaltă parte, Sierra Quadrant, administratorul judiciar al ELCEN, spune că, potrivit legii, după pronunțarea falimentului, RADET mai poate funcționa în actuala formă încă 90 de zile.
Instanța a decis astăzi intrarea în faliment a RADET, decizia fiind însă cu posibilitate de recurs, au declarat pentru Profit.ro surse apropiate discuțiilor.
Electrocentrale Grup și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), ambele controlate integral de Ministerul Energiei, se pregătesc să înregistreze la Registrul Comerțului o companie nouă, Titan Power SA, la care ambele vor fi acționari și care își propune să construiască o nouă centrală în cogenerare de înaltă eficiență în București, în cartierul Titan, pe amplasamentul fostei CET Titan, aflat în proprietatea Electrocentrale Grup.
Sindicatul Liber Independent din Electrocentrale București (ELCEN), producătorul de energie termică controlat de Ministerul Energiei, a cerut retragerea acțiunii în instanță prin care Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București a municipalității Capitalei, operatorul sistemului centralizat de încălzire din București, a contestat, prin administratorul său judiciar Rominsolv, măsura ELCEN de a le acorda angajaților săi un adaos la salariu în sumă brută de câte 2.000 de lei în lunile februarie, martie și aprilie 2019, cu consecința majorării cheltuielilor salariale anuale ale companiei cu circa 10,8 milioane lei.
Majorarea a fost acordată "ținând cont de climatul social tensionat de la nivelul societății, pe fondul nemulțumirii salariaților față de câștigul salarial, cât și raportat la incertitudinea și lipsa de încredere în implementarea măsurilor de reorganizare, stare care a generat acțiuni de revoltă necontrolate la nivelul CTE-urilor Progresu, Sud, Grozăvești".
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) are pe ordinea de zi a ședinței din 26 februarie trei proiecte de hotărâri care au ca scop salvarea sistemului centralizat de încălzire din Capitală, în condițiile în care a doua zi, pe 27 februarie, există riscul ca instanța de judecată să pronunțe falimentul RADET, iar Primăria București declară în mod oficial că falimentul Regiei de termoficare este "iminent".
"De la începutul anului curent până în prezent, calendarul de adoptare a actului normativ privind bugetul de stat, defalcarea subsecventă a acestuia și procedurile îndelungate până la furnizarea efectivă a combustibilului necesar determină apariția unei perioade de penurie critică a resurselor disponibile, fapt care nu permite decât apelarea la rezervele de stat", este justificarea Executivului.
Potrivit unui document al administratorului judiciar al RADET, Rominsolv, la finalul lunii trecute a avut loc la Guvern o întâlnire între reprezentanții Ministerului Energiei, ai ANAF și ai Primăriei Municipiului București, cu medierea Guvernului. Din minuta întâlnirii "nu reiese în mod neechivoc că părțile exclud varianta falimentului RADET București", se arată în documentul citat.
Autoritățile indică starea tehnică precară a centralelor de producere a energiei termice, majoritatea cu durata de viață expirată și cu capacitate supradimensionată raportat la necesarul actual de consum de energie termică.
Comitetul creditorilor ELCEN, format din ANAF, Distrigaz Sud Rețele din grupul Engie, Transgaz și Alpha Bank, a decis "aprobarea inițierii de către Sierra Quadrant Filiala București SPRL a demersurilor pentru solicitarea de oferte de servicii juridice în vederea demarării procedurilor de recuperare de la Primăria Municipiului București a sumelor datorate Electrocentrale București SA".
În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.
Aproape 8% dintre locuitorii Uniunii Europene au declarat, în 2017, că nu își permit să își încălzească în mod suficient locuința, o pondere în scădere față de un vârf de 11% înregistrat în anul 2012, arată datele publicate joi de Eurostat.
Potrivit propriilor sale estimări, ELCEN are nevoie de investiții totale în valoare de 515 milioane euro în perioada 2017-2030 pentru a putea să continue să funcționeze. Fără investiții, capacitățile de producție ale companiei care, din punct de vedere al legislației de mediu, vor putea fi autorizate să funcționeze după anul 2023, vor putea produce maxim 370 Gcal/h, mult sub necesarul de energie termică prevăzut a fi asigurat de companie, de circa 1.800 Gcal/h.
Guvernul vrea să reia programul de finanțare multianuală a investițiilor în modernizarea, extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică ale localităților, denumit Termoficare, banii necesari urmând să provină în principal din alocații de la bugetul de stat și din sumele încasate de România din vânzarea la licitație a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite de UE (85%) și din bugetele locale ale localităților participante la program (15%).
Oceanul planetar se încălzește în ritm accelerat, încălzirea globală amenințând viața marină și o parte importantă din rezervele de hrană ale omenirii, arată un studiu citat de AFP.
Debranșările de blocuri și deconectările de apartamente de la sistemele centralizate municipale de termoficare (SACET) nu vor mai fi permise decât în afara arealelor din localități decretate de primării ca fiind zone unitare de încălzire prin astfel de sisteme centralizate. În plus, TVA pe căldura și apa caldă livrate populației prin sisteme centralizate scade de la 19% la 5%. În paralel, sunt reluate idei împotriva proprietarilor de apartamente cu centrale termice individuale în principal pentru a proteja RADET, aflat în insolvență de 2 ani.
Autoritățile locale au solicitat Guvernului doar circa 70 de milioane de lei din cei 600 de milioane de lei alocați în plus de Executiv la prima rectificare bugetară din acest an pentru plata datoriilor restante ale primăriilor, inclusiv față de sistemele locale centralizate de încălzire a populației, astfel că bugetul de stat economisește în acest fel 530 milioane lei.
În pofida nivelului veniturilor mult mai ridicat decât cel din provincie, locuitorii Capitalei și cei din Otopeni se află, conform datelor analizate de Profit.ro, printre cei mai subvenționați în ceea ce privește facturarea energiei termice în sistem centralizat. Dacă în ultimele 6 luni doar 17.000 de apartamente au renunțat la serviciul de încălzire centralizat, după renunțarea la subvenționarea nediscriminată a încălzirii în sistem de centralizat este de așteptat o explozie a debranșărilor. Încercarea președintelui Iohannis de a stopa limitarea debranșărilor de blocuri și a deconectărilor de apartamente de la sistemele centralizate de termoficare pare să aibă șanse reduse de reușită.