Foarte recent, o altă companie de stat, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a anunțat aprobarea de către acționari a tranzacției prin care va prelua firmele care dețin și operează parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, controlate de mai multe municipalități din Germania. Anterior, Electrica SA, unde statul este cel mai mare acționar, cu circa 48% din capital, a anunțat preluarea unui parc solar din Giurgiu de la un grup de investitori israelieni.
Aurul, autoturismele electrice, energia și sectorul financiar au dominat preferințele românilor de investiții în piețe internaționale, iar aceste alegeri sugerează în general o dorință de asumare a unor riscuri mai mari, în sectoare volatile sau cu mișcări puternic în trend, în speranța unor rezultate consistente. Scorul titlurilor cu risc ridicat vs. titluri relativ mai puțin riscante pare a fi fost de 9 la 1. iShares Physical Gold, NIO Inc și Tesla Inc (US) au fost printre preferatele investitorilor XTB în România, în 2020.
Mai multe organizații profesionale, printre care unele ale antreprenorilor în construcții, auditorilor energetici și producătorilor de materiale termoizolante, cer viitorului Guvern să majoreze de mai mult de 3 ori, de la 1,2 la 4 miliarde euro, alocarea de fonduri UE din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) post-COVID 19 pentru investiții în sporirea eficienței energetice a clădirilor.
Nova Power&Gas, distribuitorul și furnizorul de gaze naturale din grupul E-INFRA, controlat de antreprenorii clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu, a anunțat că a început lucrările de construire a primei centrale electrice pe bază de gaze naturale din Câmpia Turzii.
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a comandat un studiu de evaluare a potențialului tehnico-economic al resurselor de energie regenerabilă din România, în baza căruia să fie revizuită și completată legislația primară națională în vederea transpunerii normelor comunitare în domeniu, după ce Comisia Europeană a caracterizat drept "neambițioasă" ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate la 30,7% până în 2030, inclusă în Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al țării.
Proiectul Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de 1,55 miliarde euro în domeniul Energie și tranziție verde.
Există un potențial foarte mare pentru investiții viitoare în România, în contextul Green Deal, în principal în energia regenerabilă, dar și în digitalizarea rețelelor, a declarat CEO-ul grupului italian Enel, Francesco Starace.
Guvernul vrea să adopte Strategia energetică națională prin ordonanță de urgență, deși legislația în vigoare prevede că aceasta trebuie aprobată de către Parlament, argumentând, printre altele, că această "scurtătură" este necesară pentru a se evita riscul ca România să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție și eventual obligată să plătească amenzi în cadrul unei proceduri de infringement a Comisiei Europene aflată în desfășurare și demarată în urmă cu 5 ani, legată de autorizarea mai multor microhidrocentrale.
Subsidiarele românești ale companiei olandeze NERO Renewables, care anunța încă din 2017 că vrea să construiască cu subvenții ale Guvernului de la Haga trei mari parcuri eoliene în România, cu putere instalată cumulată de circa 1 GW, a căror producție să fie calculată, printr-un mecanism european, la ținta de pondere a energiei regenerabile în consum a Olandei, nu a României, au fost vândute unui grup britanic de asset management specializat în investiții în active "verzi".
Compania turcă Calik Enerji, parte a holdingului omonim controlat și condus de miliardarul turc Ahmet Calik, clasat pe locul 1.415 în ultima ediție a topului mondial Forbes de profil, cu o avere de circa 1,5 miliarde dolari, va executa și livra la cheie proiectul noii centrale de cogenerare de pe platforma Petromidia a Rompetrol Rafinare, proiect al Fondului de Investiții în Energie Kazah-Român (FIEKR).
Penalizările financiare aspre impuse de legislația în vigoare marilor consumatori industriali de energie care nu își îndeplinesc cotele obligatorii de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producției de energie regenerabilă ar putea constitui una dintre sursele de finanțare ale Fondului Național specializat în investiții în eficiență energetică pe care statul român intenționează să îl înființeze, se arată într-un document guvernamental.
Planul național de investiții și relansare economică elaborat de Guvernul PNL Orban și care va fi prezentat astăzi oficial în prezența președintelui Klaus Iohannis include la capitolul "Infrastructură energetică" construirea de noi centrale pe gaze de către producătorul de stat Romgaz în parteneriat cu grupurile industriale Alro și Chimcomplex, dar și un proiect offshore abandonat oficial încă din urmă cu peste 4 ani.
Cel mai mare producător de energie electrică din România, Hidroelectrica, controlat de stat prin Ministerul Economiei cu 80% din capital, va acorda acționarilor dividende suplimentare de 750 milioane lei, pe lângă cele de peste 1,25 miliarde lei avute în vedere inițial, propunerea în acest sens a Fondului Proprietatea, care deține 20% din acțiunile companiei, fiind aprobată și de acționarul majoritar.
Compania de stat Conpet Ploiești, operatorul sistemului național de transport prin conducte al țițeiului, condensatului, gazolinei și etanului, vrea să devină prosumator de energie electrică și intenționează să își instaleze panouri fotovoltaice la un număr de 5 stații de pompare țiței.
Companiile care investesc în capacități noi de producție de energiei electrică, începând cu 1 iunie, nu vor mai fi obligați să oferteze întreaga producție pe piețele centralizate, putând semna și contracte bilaterale în avans pentru a-și putea finanța proiectele, prevede o ordonanță de urgență de modificare a legii energiei electrice și gazelor naturale adoptată joi de guvernul României.
Operatorul de furnizare și distribuție de energie electrică Electrica SA, unde cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Economiei, cu circa 48% din acțiuni, a revenit pe profit în primul trimestru din 2020, cu un rezultat net pozitiv de peste 80 milioane lei, de la pierderea de 40,9 milioane lei din perioada similară a anului trecut.
Cel mai mare producător de energie electrică din România, Hidroelectrica, controlat de stat prin Ministerul Economiei cu 80% din capital, ar putea acorda acționarilor dividende suplimentare de 750 milioane lei, pe lângă cele de peste 1,25 miliarde lei avute deja în vedere, dacă propunerea în acest sens a Fondului Proprietatea, care deține 20% din acțiunile companiei, va fi aprobată și de acționarul majoritar.
Romgaz, unul dintre cei doi mari producători de gaze naturale din România, controlat de statul român prin Ministerul Economiei cu peste 70% din acțiuni, ia în calcul extinderea afacerilor pe segmentul producției de energie regenerabilă, inclusiv a celei geotermale și pe biogaz, pe fondul înăspririi legislației UE de combatere a schimbărilor climatice, care a dus la creșterea costurilor emisiilor CO2 pentru producătorii de energie convențională precum Romgaz.
După ce a fost invocată drept principala cauză a plafonării prețurilor la gaze, electricitate și carburanți de către guvernul liberalo-militar, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) suflă și în iaurt. Anunțând că a stabilit o nouă rată de rentabilitate, rată a capitalului investit de transportatori, distribuitori și de operatorii de sistem din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, de 6,19%, ANRE precizează că nu a fost ajutată de nicio instituție sau firmă de consultanță, deși a depus toate eforturile în acest sens.
Obligate de capacitatea vizibil tot mai redusă a centralelor de producție de energie electrică de a asigura integral consumul intern, reflectată de majorarea semnificativă a importurilor, dar și de previziunile îngrijorătoare ale Transelectrica, potrivit cărora România riscă să ajungă în curând să nu mai aibă nici de unde să importe curent electric pentru a "ține becul aprins", autoritățile au început în 2019 să șteargă din acte, prin retragerea licențelor, acele centrale care încă apar în statisticile oficiale de profil, deși nu mai sunt în funcțiune, "umflând" astfel artificial, pe hârtie, capacitatea de producție a României.
Hidroelectrica va distribui 1 miliard lei către acționari, reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare, decizia fiind aprobată astăzi în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor.
Statul român, care controlează, prin ministerul de resort, compania Hidroelectrica cu 80% din acțiuni, a respins, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, solicitarea Fondului Proprietatea, acționar minoritar, de plată a unor dividende suplimentare în cuantum de 1,25 miliarde lei. Fondul a cerut dividende suplimentare și de la Nuclearelectrica, în sumă de 512 milioane lei, iar o decizie este așteptată pentru finele săptămânii, anticiparea fiind însă pentru același rezultat.
Noua politică de creditare în energie a BEI ar fi fost adoptată în pofida opoziției exprimate de Germania, liderul informal al UE, printre cei mai importanți acționari ai BEI, cu 16% din capital, totodată cel mai mare consumator de gaze din Europa. Împotriva stopării finanțării proiectelor legate de combustibilii energetici fosili s-ar fi exprimat și Italia, Spania și statele membre UE din estul Europei, în frunte cu Polonia, încă profund dependente și de cărbune, nu doar de gaze.