Ministerul de resort a pregătit un masiv proiect de ordonanță de urgență, de 56 de pagini, menit să transpună "corect și complet" în legislația națională Directiva UE 2019/944 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și care elimină, printre altele, obligația producătorilor de energie electrică de a își vinde întreaga energie disponibilă pe piața centralizată unică.
Scumpirea galopantă a energiei pe piețele angro de profil obligă Transelectrica, operatorul de transport al sistemului energetic național, să-și rectifice masiv bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs, compania estimând pentru 2021 un profit brut de 40,71 milioane lei, reprezentând jumătate din cel prognozat inițial, de 80,91 milioane lei.
Compania are în vedere o unitate de producție cu putere instalată maximă de 20 MW. Cel mai mare parc solar plutitor aflat în producție din lume se află în China și are o putere instalată de 320 MW. Coreea de Sud și India au în dezvoltare proiecte care, după finalizare, vor avea capacități superioare, de 2,1 GW, respectiv 600 MW.
Vizita are loc într-o perioadă de scumpiri galopante ale energiei și gazelor pe piețele angro de profil, cu perspectiva unor majorări ample de prețuri de furnizare pentru consumatorii finali la iarnă, dar și într-un moment în care este așteptată aprobarea promisă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce include și o componentă importantă de investiții în energie.
Strategia investițională a Hidroelectrica prevede construirea de capacități de producere a energiei electrice din surse solare cu o putere instalată totală de circa 50 MW, valoarea totală estimată a investițiilor necesare ridicându-se la peste 193 milioane lei.
Profitul net al operatorului de stat al sistemului energetic național Transelectrica a scăzut cu 10% în primul semestru din 2021, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 104 milioane lei.
Omul de afaceri este în topul celor mai bogați francezi. Proiectele au fost scoase la vânzare încă din 2019.
Producătorii români de energie se străduiesc să își adapteze proiectele la viteza cu care Uniunea Europeană modifică legislația comunitară în materie, înăsprind progresiv normele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și impunând limite și reguli tot mai exigente în această privință, dar și la lentoarea cu care legislația națională este îmbunătățită în vederea stimulării investițiilor în capacități noi de producție, vitale pentru siguranța energetică a României, a reieșit din dezbaterile din cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.
Prețurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră au ajuns la niveluri "de negândit" în urmă cu câțiva ani și trendul scumpirii va continua, ca urmare a planurilor de înăsprire a legislației în domeniu, iar problema României este că, deși banii respectivi se pot întoarce în economie, pentru a sprijini investiții în decarbonare, statul român nu are capacitatea administrativă de a îi accesa, a declarat cofondatorul și directorul Energy Policy Group Radu Dudău, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.
Legislația este cea care trebuie să aducă investitorii în ringul sectorului energetic, care este vizat de fonduri de investiții nemaiîntâlnite până acum în contextul Geen Deal-ului european, a declarat directorul din Ministerul Energiei Niculae Havrileț, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.
Guvernul a promis prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) subvenții de stat pentru investiții în lanțul national de producție de panouri și celule fotovoltaice, în condițiile în care s-a angajat să majoreze cu peste 2.000 MW, până în 2025, puterea instalată în parcuri de generare de energie solară din România.
Compania suedeză OX2 AB, cel mai mare dezvoltator de parcuri eoliene onshore din Europa, care și-a anunțat foarte recent intenția de a se lista pe o platformă a Bursei Nasdaq, are în plan resuscitarea unor proiecte de construcție de unități de producție de energie din vânt în Dobrogea cu putere instalată de peste 400 MW vechi de 10 ani.
Încă o companie de stat din portofoliul Ministerului Energiei vrea să cumpere de pe piață un parc fotovoltaic aflat în funcțiune și acreditat pentru a primi subvenții pe bază de certificate verzi decontate pe facturile consumatorilor de energie, după tranzacții similare încheiate de către Hidroelectrica și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).
Porturile europene vor avea nevoie de investiții de 6,5 miliarde de euro până în 2030, pentru a face față dezvoltării sectorului eolian offshore, potrivit unui raport realizat de organizația industrială WindEurope, transmite CNBC.
KMG International, divizia înregistrată în Olanda a grupului kazah de stat KazMunayGas, proprietarul Rompetrol, majorează prin aport în numerar cu 135% valoarea capitalului social al Fondului de Investiții în Energie Kazah-Român, înființat în noiembrie 2018, ca parte a soluției, convenite în urmă cu 8 ani, de reglare a datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român și prin care au fost promise investiții de 1 miliard de dolari în proiecte energetice.
Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României prevede un buget total de 1,6 miliarde euro pentru "Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen", potrivit unei sinteze a Planului prezentată în Parlament.
Două firme din Constanța controlate de omul de afaceri suedez rezident în Monaco Emanuel Muntmark, deținătorul Monsson Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte de energie regenerabilă din România, dar cu afaceri în întreaga lume, supranumit "regele eolienelor", au în pregătire tot atâtea proiecte de construire de parcuri fotovoltaice în Satu Mare.
Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, încearcă să se pregătească pentru "asaltul" a mii de noi megawați instalați în parcuri eoliene ce urmează a fi construite în zona de sud-est a României, oricum supraaglomerată cu unități de producție de electricitate, în special din vânt, pe lângă centrala nucleară Cernavodă. Acest lucru constituie deja de ceva timp o vulnerabilitate a sistemului, atât din cauza intermitenței generării centralelor eoliene, cât și a faptului că alte regiuni ale țării sunt deficitare din punct de vedere al producției în raport cu consumul, România fiind profund dezechilibrată din acest punct de vedere.
Investitorii la bursă au ajuns la un anumit grad de maturitate și nu își mai îndreaptă atenția către partea de dividende pe care le pot obține din plasamentul banilor lor, ci urmăresc potențialul de creștere al companiei și gradul de multiplicare al banilor investiți, spune Iulian Nedea, CEO Simtel, la Profit Piața de Capital.forum.
Uniunea Europeană va prezenta săptămâna viitoare condițiile necesare pentru ca transporturile, industria și clădirile să fie clasificate ca investiții durabile, dar va amâna decizia dacă gazele naturale și energia nucleară ar trebui să fie incluse în categoria energiei verzi, potrivit unui document văzut de Reuters, scrie News.ro.
Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE (granturi și împrumuturi) de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de negociat cu Comisia Europeană de 1,3 miliarde euro pentru domeniul "Energie regenerabilă și eficiență energetică".
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce urmează a fi finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, este o ocazie unică în 100 de ani pentru ca România să își modernizeze infrastructura critică energetică, însă implementarea sa pe partea de energie se va confrunta și cu piedici legate de capacitatea de planificare și execuție și de resursa umană specializată, a declarant la Profit TV confondatorul și CEO-ul grupului Adrem, Corneliu Bodea, totodată președinte al Centrului Român al Energiei (CRE).
Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE (granturi și împrumuturi) de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de negociat cu Comisia Europeană de 1,3 miliarde euro pentru domeniul "Energie regenerabilă și eficiență energetică", plus alte 600 milioane euro pentru "dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi" – în total 1,9 miliarde euro.
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, investește 42 de milioane de euro în retehnologizarea a două stații esențiale pentru închiderea inelului de 400 kV în zona de vest, Reșița și Timișoara, după ce, anul trecut, gradul de completare a acestui a ajuns la 70%, a transmis compania.
Foarte recent, o altă companie de stat, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a anunțat aprobarea de către acționari a tranzacției prin care va prelua firmele care dețin și operează parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, controlate de mai multe municipalități din Germania. Anterior, Electrica SA, unde statul este cel mai mare acționar, cu circa 48% din capital, a anunțat preluarea unui parc solar din Giurgiu de la un grup de investitori israelieni.