Debitorii au ajuns sau ar putea ajunge în curând în situația în care ar putea cere constatarea impreviziunii și să ceară ajustarea contractelor.
Senatorul PSD Daniel Zamfir, alături de mai mulți parlamentari social-democrați, a depus un proiect pentru o nouă modificare a Legii 77/2016 privind darea în plată. Cea mai importantă prevedere ar permite și debitorilor cu credite ”Prim casă”/”Noua casă” să fie încadrați în situația de impreviziune ca urmare a creșterii dobânzilor și să poate cere astfel instanțelor reechilibrarea contractelor.
Producția proprie de gaze naturale a OMV Petrom, unul dintre cei doi mari producători ai României, acoperă în cea mai mare măsură cererea clienților săi, iar gazele provenite din import reprezintă numai circa 6% din totalul vânzărilor companiei, a declarat directorul general al companiei, Cristina Verchere, într-un interviu acordat Profit.ro.
Curtea Constituțională a motivat decizia luată în luna iulie prin care a respins contestațiile băncilor cu privire la noua formă a Legii privind darea în plată. Curtea arată că instanțele vor trebui automat să constate că există impreviziune atunci când cursul a crescut cu mai mult de 52,6% de la data contractării creditului (așa cum se întâmplă în cazul creditelor în franci elvețieni) sau rata lunară s-a majorat cu mai mult de jumătate ca urmare a creșterii dobânzilor. Atât debitorii cât și creditorii vor avea dreptul de a cere adaptarea contractului în cadrul procedurii de dare în plată, și judecătorii vor pronunța soluția fără să evalueze situația materială a debitorului. Pentru creditele restructurate prin modificarea capitalului, data de referință a impreviziunii va fi cea a actului adițional. Mai mult, debitorii care au pierdut procese pe forma trecută a legii vor putea deschide altele.
Curtea Constituțională a României a venit cu o nouă pronunțare în privința Legii privind darea în plată, modificată anul trecut de Parlament și contestată de bănci. Astfel, Curtea a declarat neconstituțională prevederea care arăta că debitorii beneficiază, practic, automat de ștergerea datoriilor rămase după executarea silită. Au fost însă respinse celelalte excepții ridicate de bănci, inclusiv cele referitoare la variația cursului cu mai mult de jumătate.
Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale principalele modificări propuse de senatorul Daniel Zamfir la Legea privind darea în plată. Curtea arată că textul de lege, care introduce criterii măsurabile de la care se consideră că în contractele de credit ipotecar operează impreviziunea, încalcă Constituția în privința dreptului la proprietate al creditorilor, dar are și deficiențe de redactare, claritate, precizie și logică și, pe alocuri, are un stil confuz și dezordonat. Pe de altă parte, Curtea arată că legiuitorul ar putea introduce o dispoziție care să stipuleze că o anumită fluctuație valutară este motiv de impreviziune contractuală, însă una mai mare de nivelul de 20% din lege, considerat moderat de către judecătorii constituționali.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul inițiat de senatorul ALDE Daniel Zamfir pentru modificarea Legii privind darea în plată. Sunt introduse definiții cantitative privind impreviziunea care fac mai ușor pentru debitori să închidă creditele la bănci, precum criterii ce țin de deprecierea cursului sau scăderea veniturilor.
Senatorii au aprobat miercuri noi modificări la Legea dării în plată, prin care sunt redefinite condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, ceea ce ar face, teoretic, mult mai ușor de admis cererile de dare în plată. Anterior, în comisii, senatorii respinseseră prevederea prin care persoanele care au contractat credite ipotecare, garantate de stat, în programul Prima Casă ar fi putut da în plată imobilul pentru stingerea creditului.
Amendamentul prin care persoanele care au contractat credite ipotecare, garantate de stat, în programul Prima Casă vor putea da în plată imobilul pentru stingerea creditului a fost respins. În schimb, au fost adoptate noi condiții, în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, ceea ce ar face, teoretic, mult mai ușor de admis cererile de dare în plată.
Banca Națională a României a analizat schimbările pregătite în cazul Legii privind darea în plată, prin care sunt redefinite condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, și a transmis Parlamentului că amendamentele inițiate de sentorul Daniel Zamfir deturnează scopul legii și sunt neconstituționale. Mai mult, BNR arată că impreviziunea nu poate fi stabilită prin lege, iar amendamentele ar afecta negativ atât debitorii, cât și creditorii.
Băncile atacă schimbările pregătite în cazul Legii privind darea în plată, prin care sunt redefinite condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, indicându-le ca neconstituționale, discriminatorii și stabilite aleatoriu, fără studiu de impact. Bancherii se opun, totodată, introducerii programului Prima Casă în sfera de aplicabilitate a Legii dării în plată, avertizând că ar afecta rating-ul de țară.
Inițiatorul Legii privind darea în plată vine cu noi amendamente, prin care vrea să redefinească condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii. Astfel, se va considera că se aplică darea în plată automat în condițiile în care imobilul locuință cu care este garantat un credit ipotecar s-a depreciat cu mai mult de jumătate față de momentul contractării împrumutului, în cazul în care valuta creditului s-a apreciat cu mai mult de 20% față de leu, dacă gradul de îndatorare a crescut față de momentul acordării creditului și debitorul a fost executat silit. Starea de impreviziune se va prezuma, fiind de datoria creditorului să dovedească în instanță faptul că nu sunt îndeplinite cererile de admisibilitate.
Curtea Constituțională a respins cererea unor debitori aflați în litigiu cu OTP Bank ca articolul care impune un plafon de până la 250.000 de euro pentru solicitările de dare în plată să fie declarat neconstituțional.
Legea insolvenței persoanelor fizice, amânată deja de trei ori, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018, dar nu poate fi aplicată din cauza unor blocaje procedurale.
Băncile câștigă de trei ori mai multe procese pe darea în plată decât clienții, arată datele instanțelor la mai bine de o lună după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei pe Legea în cauză. Instanțele cer informații despre veniturile și averea clienților, pentru a stabili dacă aceștia sunt în situația impreviziunii.
Băncile câștigă de trei ori mai multe procese pe darea în plată decât clienții, arată datele instanțelor la mai bine de o lună după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei pe Legea în cauză. Instanțele cer informații despre veniturile și averea clienților, pentru a stabili dacă aceștia sunt în situația impreviziunii.
Institutul Național al Magistraturii a programat patru seminarii, două la Sinaia și două la București, în colaborare cu Banca Națională a României, prin care magistrații vor fi instruiți în dreptul bancar.
Băncile au câștigat, în ultimele două luni, majoritatea proceselor pe darea în plată în care există sentințe definitive. Cele mai multe instanțe de fond așteaptă motivarea deciziilor luate în octombrie de Curtea Constituțională pe această lege. O decizie a fost deja motivată, însă nu a putut fi publicată de Monitorul Oficial.
Legea privind darea în plată și conversia creditelor în franci elvețieni nu lovesc sistemul bancar așa cum era posibil și, după anul electoral 2016, autoritățile nu vor veni cu noi presiuni legislative, spune Radu Ghețea, președintele CEC Bank.
Faptul că legea privind conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric a fost trimisă de Guvern la Curtea Constituțională, care deja s-a pronunțat pe Legea privind darea în plată, reduce riscurile din sistemul bancar, consideră guvernatorul Băncii Naționale a României. Anterior, acesta considera că cele două legi generează riscuri sistemice severe.
Comunicatul Curții Constituționale lămurește parțial decizia de astăzi privind neconstituționalitatea Legii privind darea în plată. Decizia este una favorabilă băncilor și ciuntește practic Legea de cele mai importante efecte. Darea în plată se aplică doar contractelor încheiate după octombrie 2011, adică sunt excluse cele încheiate înainte de criză, care împovărează debitorii, și doar în situații de impreviziune, adică acolo unde plata ratelor a devenit excesiv oneroasă, din cauze legate de contract care nu puteau fi anticipate.
Precauția domină debitorii cu probleme la creditele în franci, chiar și după succesul votului legi conversiei astăzi în Parlament. Temerile principale legate de contestarea actului normativ la Curtea Constituțională și de reaua credință a băncilor în aplicarea legii au fost expuse de aceștia la o întâlnire cu inițiatorul legii, Ana Birchall. „Bătălia nu e câștigată. E un război lung”, avertizează și deputatul PSD.
Curtea Constituțională a conexat mai multe dosare pe excepțiile de neconstituționalitate ridicate de bănci pe Legea 77/2016 privind darea în plată și a rămas în pronunțare. Băncile au cerut ca Legea să fie declarată neconstituțională atât în cazul mai multor articole, cât și în ansamblul său. Ministerul Public opinează că Legea are mai multe prevederi care încalcă Constituția.
Cel mai mare program de garanții de stat trebuia să dispară în acest an, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României. Prima Casă a rămas în viață pentru că a apărut Legea privind darea în plată, care a bulversat piața imobiliară, explică Rădulescu.
Efectele Legii Dării în Plată încep să dispară, la mai puțin de trei luni de la intrarea în vigoare, iar prețurile apartamentelor la nivel național încep să crească, potrivit portalului Imobiliare.ro. Tendința este confirmată și de bănci care reduc, pe rând, avansul cerut la creditele ipotecare, după ce îl majoraseră în mai, din cauza actului normativ.