Rezultatele 1 - 25 din 41 pentru "mari"

Mai multe companii mari consumatoare de energie electric nu vor primi subvenții de la stat pentru acoperirea costurilor cu achiziția obligatorie a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în baza schemei de ajutor de stat instituită de Guvern cu aprobarea Comisiei Europene, deși au solicitat acest lucru, din cauza faptului că au efectuat disponibilizări de personal, a declarat ministrul Economiei, Virgil Popescu.

Un număr de 44 de investitori străini în proiecte locale de producție de energie fotovoltaică, persoane fizice și juridice, majoritatea din Italia, au reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington pentru mai multe modificări legislative care au avut ca rezultat reducerea subvențiilor acordate energiei regenerabile. Este al treilea litigiu de acest tip aflat pe rol la ICSID în care România are calitatea de pârât, pe lângă cele prezentate deja de Profit.ro.

Schema de garantare a creditelor pentru investiții și capital de lucru pentru companiile mari, similară cu Programul IMM Invest, va fi administrată de către Eximbank, potrivit unei ordonanțe de urgență discutate de Guvern în primă lectură.

Comisia Europeană a aprobat, joi, un ajutor de stat de 4 miliarde de lei (800 milioane euro) destinat companiilor românești afectate de pandemie, de măsuri urmând să beneficieze societățile cu afaceri anuale de peste 20 milioane de lei.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că, în perioada 01 iulie - 31 august 2020, este interzisă circulația mașinilor mai mari de 7,5 tone pe Autostrada Soarelui, DN 39 și DN 22 C. Restricțiile sunt valabile în zilele de vineri, sâmbătă și duminică.

Ordonanța de urgență prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat în beneficiul marilor consumatori industriali de energie electrică afectați de scumpirea electricității ca urmare a majorării costurilor cu achiziția obligatorie a certificatelor CO2 incluse în prețul acesteia, prin suportarea de la bugetul de stat a unei subvenții directe pentru acoperirea acestor costuri, este momentan blocată în Parlament, iar sindicaliștii de la Alro, unul dintre principalii beneficiari, atrag atenția că ajutorul trebuie acordat cât mai repede, în caz contrar existând riscul să se ajungă la faliment.

Guvernul va garanta până la 90% din creditele de investiții sau de capital pentru companiile mari afectate de pandemia de coronavirus, conform memorandumului aprobat joi de Guvern privind programul de susținere a companiilor mari. În program vor fi incluse și companiile care nu au cifra de afaceri de peste 20 milioane lei, dar au peste 250 de angajați.

Guvernul va garanta până la 90% din creditele de investiții sau de capital pentru companiile mari afectate de pandemia de coronavirus, conform memorandumului aprobat joi de Guvern privind programul de susținere a companiilor mari. Anterior, ministrul Finanțelor anunțase că garantarea de către stat va fi de maximum 80%. În program vor fi incluse și companiile care nu au cifra de afaceri de peste 20 milioane lei, dar au peste 250 de angajați.

Schema de stat pentru companiile mari, prin care, după modelul ”IMM Invest”, statul va garanta credite, cu subvenționarea dobânzii, va avea un plafon de 8 miliarde lei, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

Constructorii angajați, în ultimii șase ani, în proiecte majore de infrastructură, susținute din fonduri europene, pot cere statului ajustarea prețurilor la care au fost semnate contractele, ca urmare a creșterii alerte a costurilor de construcție în România din ultimii ani. Cei mai mulți bani se pot obține din proiectele a căror valoare a fost estimată pe baza prețurilor din 2015.

După modelul programului IMM Invest, prin care sunt acordate întreprinderilor mici și mijlocii garanții de stat pentru credite destinate investițiilor sau asigurării capitalului de lucru, Guvernul va asigura și marilor companii astfel de împrumuturi, a anunțat marți premierul Ludovic Orban.

ANAF a verificat anul trecut un număr record de persoane cu venituri mari, printre care proprietari de firme și artiști, despre care consideră că prezintă risc fiscal, însă suma nedeclarată identificată în medie la un astfel de caz a coborât la cel mai redus nivel începând din 2015, anul în care a fost înființată Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice. În medie, ANAF a descoperit anul trecut venituri nedeclarate de 991.300 lei la fiecare dintre cele 237 de persoane verificate, relevă date analizate de Profit.ro.

Județele în care sunt prezente cel mai multe multinaționale au un nivel de bunăstare mai ridicat decât cele de la polul opus. Potrivit datelor analizate de Profit.ro, în aceste județe sunt cele mai mari salarii din țară, economia se dezvoltă, iar numărul de salariați este suficient de mare încât ponderea celor care lucrează în sectorul public să fie redusă, sub media națională de 24%. Cele mai sărace județe sunt în general cele care au reușit să atragă cele mai puține companii mari. Acestea se prezintă mult mai slab la salariul mediu net, la PIB/locuitor și au ponderi foarte ridicate ale angajaților în sectorul public.

Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (FII3M), creat de Polonia și România, își propune să ajungă la investiții agregate de până la 100 de miliarde de euro în regiunea celor Trei Mări în infrastructura de transport, energie și infrastructura digitală și caută noi adeziuni.

Cea mai mare pensie din sistemul public de stat calculată pentru luna octombrie 2019 de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) are un cuantum brut de 33.235 lei, adică echivalentul a circa 7.000 euro, iar beneficiarul aparține de una din Casele locale de Pensii din București, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS).

Automobile Dacia conduce, pentru al cincilea an la rând, Topul celor mai mari companii din Europa de Sud-Est în funcție de venituri. Totodată, patru noi companii din România au intrat, anul acesta, în Top 100 companii din sud-estul Europei, clasament realizat anual de SeeNews.

Acțiunile celor mai lichizi emitenți de la Bursa de Valori București au fost incluse, alături de companii din Polonia, Cehia, Ungaria, Croația, Slovenia și Slovacia, într-un nou indice regional publicat de Bursa de la Varșovia. Banca Transilvania are cea mai mare pondere în structura indicelui în rândul emitenților români, fiind urmată de Fondul Proprietatea și OMV Petrom.

Piața electro-IT a înregistrat o creștere de aproape 6% în trimestrul 2, până la 737 de milioane de euro. Cel mai mare sector al pieței, cel de telecom, a avut un avans de aproape 4%, atingând valoarea de 322 milioane de euro. Electrocasnicele mari și mici au avut performanțe bune, ca și în trimestrele anterioare, de peste 16% pentru fiecare sector, cu valori absolute de 155 si, respectiv, 53 de milioane de euro.

Cea mai importantă evoluție a anului trecut la nivelul celor mai mari bănci din România a fost rocada BCR – Banca Transilvania la nivelul primei poziții, după ce banca cu sediul în Cluj a cumpărat Bancpost și a crescut cu un sfert. Dispariția băncii grecești a adus OTP Bank în Top 10. Pe de altă parte, numărul băncilor cu o cotă de piață de peste 1% a scăzut la 16, relevă date analizate de Profit.ro.

Cele mai mari firme din România au înregistrat – cu unele excepții - creșteri ale profiturilor de două cifre în 2018. OMV Petrom, Hidroelectrica și Romgaz se mențin în top 3 cele mai profitabile companii din piață, iar Dedeman, singura companie antreprenorială de nivel ridicat, a intrat în clubul foarte restrâns al firmelor cu un rezultat net de peste un miliard de lei. Pe de altă parte, la nivelul primelor circa 190 de firme după cifra de afaceri în 2017, rezultatul net a stagnat în 2018 la circa 20 de miliarde de lei, în condițiile în care unele companii au trecut pe pierderi (mai mari), îndeosebi ca urmare a rezultatelor companiei de stat CE Oltenia.

Proiectul legii bugetului de stat pe 2019 prevede o alocare de 460 milioane lei pentru finanțarea participării statului român la constituirea capitalului social al Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, structură a cărei înființare a fost convenită anul trecut la București de Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria și care își propune să implementeze proiecte comune de investiții în energie, transporturi și sectorul digital.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, marți, că, deși Guvernul a pregătit proiecte strategice pentru summitul "Inițiativei celor Trei Mări", reuniunea internațională a fost politizată ”într-un mod total lipsit de responsabilitate și de etică”. Dăncilă a reclamat că organizatorii evenimentului nu au adus ”la aceeași masă” instituții care ar putea promova interesele României, astfel încât să dea ”dovadă de unitate în fața partenerilor internaționali”.

Reprezentanții Camerelor naționale de Comerț din cele șapte țări participante la Inițiativa celor Trei Mări (3SI) - Bulgaria, Croația, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovenia - s-au întâlnit luni la București, cu ocazia primei ediții a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, și au decis crearea rețelei Camerelor de Comerț 3SI, pentru sprijinirea activităților Forumului de Afaceri și conectarea comunităților de afaceri din regiune.

Președintele SUA, Donald Trump, spune, într-un mesaj transmis participanților la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, organizat luni și marți la București, că SUA rămân dedicate colaborării cu cele 12 state membre, pentru continuarea extinderii infrastructurii energetice, de transport și digitale, arătând că Inițiativa celor Trei Mări are un potențial enorm de a furniza rezultate în aceste domenii și în alte sectoare importante de cooperare. În vară, a fost convenit un acord între SUA și UE care prevede o creștere inclusiv a achizițiilor de gaze naturale lichefiate din SUA, în schimbul suspendării noilor tarifele vamale impuse de Washington. La acel moment, SUA și UE intraseră într-un conflict comercial.

Cel de-al treilea Summit al Inițiativei celor Trei Mări, găzduit de președintele Klaus Iohannis, începe luni la București și se desfășoară timp de două zile, fiind așteptați președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nouă șefi de stat, doi președinți de Parlamente naționale, un prim-ministru și un ministru al Afacerilor Externe. Summitul are ca scop realizarea unor progrese pentru creșterea interconectivității în regiune, în trei domenii principale - energie, transporturi și digital.