Lupta pe funcții - Ciucă anunță că s-a convenit și schimbarea lui Mișa de la Mari Contribuabili. Cum va încerca noul șef ANAF să găsească o soluție la ce nu a reușit nici Teodorovici în 2019

Șeful Direcției de mari contribuabili a ANAF (DGAMC), Ionuț Mișa, ar urma să fie înlocuit din funcție, potrivit unei declarații a premierului Nicolae Ciucă în ședința de guvern, în urma unei consultări cu ministrul Finanțelor (foto). Nu este clar cum s-ar putea face acest lucru, însă, având în vedere că Mișa, în trecut ministru al Finanțelor și șef al ANAF, este funcționar public și a ocupat postul prin concurs, astfel că nu poate fi demis.

În linii mari, Mișa nu poate fi demis, doar se poate încerca detașarea lui pe alt post pentru o perioadă limitată. Potrivit informațiilor Profit.ro, noul șef al ANAF, Nicoleta Cîrciumaru, anunțat ca interimar de către ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, are misiunea de a găsi o soluție prin Codul Administrativ pentru înlăturarea lui Mișa.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ANAF ia la ochi firmele care au raportat anul trecut profituri mult peste media trimestrială

În 2019, ministrul Finanțelor de la acel moment, Eugen Teodorovici, a încercat, de asemenea, eliminarea lui Mișa de la DGAMC, între cei doi fiind un conflict personal.

"Doresc să fac mențiunea că am convenit ca, la nivelul structurilor din Ministerul de Finanțe, care au în responsabilitate colectarea banilor la bugetul de stat, să se producă o serie de înlocuiri la nivelul conducerii instituțiilor - și aici mă refer la ANAF, la Vamă și la marii contribuabili (DGAMC din ANAF, n.r.). În felul acesta am convingerea că, împreună cu echipa de conducere a ministerului și cu toate măsurile pe care le-am luat în ceea ce privește implementarea sistemelor digitale pentru monitorizarea și evaluarea riscurilor la nivelul acestor instituții să asigurăm o colectare pe măsura așteptărilor și asumărilor din programul de guvernare, pentru că doresc să menționez că atunci când am preluat guvernarea, în noiembrie 2021, și am discutat de măsurile de creștere a veniturilor, am convenit cu toții că vom introduce măsuri de colectare și am vorbit de factura electronică, de radarul mărfurilor.

Toate aceste instrumente sunt funcționale, probabil că nu funcționează în conformitate cu potențialul pe care îl au și atrag atenția noilor conducători ai acestor instituții că este obligativitatea dumnealor, împreună cu personalul din subordine, să pună în valoare tot ceea ce am pus la dispoziție pentru a putea să avem o colectare cât mai corectă.

Dincolo de aceste măsuri, consider că este important să menționez responsabilitatea fiecărui membru al guvernului, fiecărui conducător de instituție în ceea ce privește îndeplinirea atribuțiunilor funcționale, astfel încât să ne îndeplinim obiectivele din programul de guvernare", a spus acum Ciucă.

Profit.ro a prezentat, de exemplu, situația unor sisteme esențiale ale ANAF, unde licitația nici măcar nu a început.  Achiziția platformelor hardware și software pentru sistemele informatice "Case de marcat" și "eFactura" se află la etapa de consultare a pieței, fază care a debutat în urmă cu aproape doi ani, potrivit documentelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro.

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, din PNL, partidul lui Ciucă, și-a dat demisia luni seara, anunțând și estimări privind o colectare semnificativ sub program a veniturilor la buget pentru primele cinci luni, dar fără să dea explicații. 

Demisia lui Heiuș a fost urmată de numirea la conducerea ANAF a Nicoletei Cârciumaru.

De asemenea, premierul l-a demis pe președintele Vămii (AVR), Bogdan Mihei, susținut de PSD, și l-a înlocuit cu Ion Cupă, un om al PNL.

Profit.ro a prezentat date despre situația colectării de venituri la direcția de mari contribuabili.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Antifrauda a ieșit la controalele de Paște, inclusiv în cluburi. Șeful ANAF: Suntem peste tot!

Astfel, date ale Direcției de mari contribuabili (DGAMC) a ANAF, analizate de Profit.ro, arată că, în primele patru luni ale acestui an, veniturile colectate sub programul de încasări au ca sursă într-o mică măsură taxele declarate și plătite în mod obișnuit de către marile companii, problema principală fiind la taxele speciale cu care Guvernul a obținut anul trecut sume mari din sectorul energetic, dar care în prezent aduc mult mai puțin la buget. Guvernul a pus în buget că va obține în primele patru luni 8,1 miliarde de lei, cu 8% mai mult, de la o categorie de taxe denumită "Rest venituri", dar în realitate, evoluții precum scăderea prețului gazelor cu 75% (o revenire spre normal) au adus venituri mult mai reduse, de numai 3,7 miliarde de lei.

Așadar, DGAMC a avut la 4 luni un program de încasări de 62,8 miliarde lei și a strâns cu 5,3 miliarde de lei mai puțin, din care cu 4,4 miliarde lei mai puțin la categoria "Rest Venituri".

DGAMC a colectat sume mai ridicate decât cele prevăzute în program la accize, impozit pe venit și contribuții la sănătate, în timp ce la contribuțiile la pensie sunt în linie cu planul. Sub plan au fost impozitul pe profit, TVA - în urma unor restituiri și compensări mai mari cu 54%, dar și bugetul de șomaj.

La TVA, ANAF a repartizat DGAMC un program de încasări de 17,37 miliarde lei, iar încasările nete au fost în de 15,97 miliarde lei. Încasările sub nivelul programat, cu suma de 1,4 miliarde lei este generată în bună măsură de creșterea cu 1,57 miliarde lei (+53,5% față de perioada similară din 2022) a restituirilor și compensărilor de TVA făcute către marii contribuabili, respectiv de la 2,93 miliarde lei, la 4,5 miliarde lei.

DGAMC, cu mai puțin de 500 din cei peste 20.000 de angajați ai ANAF, administrează 3.769 de mari companii, plus reprezentanții fiscali ai acestora. Anul trecut, DGAMC a colectat 47% din totalul veniturilor la nivelul ANAF.