Tranzacțiile forward cu gaze pe piețele centralizate (BRM și OPCOM) s-au prăbușit de la publicarea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a prețurilor maximale la care producătorii trebuie să scoată la licitație 30% din producție. Paradoxal: emiterea ordinului ANRE de obligarea a producătorilor de a scoate la ofertare 30% din producție a fost justificată tocmai pentru majorarea volumului tranzacționat pe aceste piețe.
Până în prezent, entitățile componente a două grupuri de firme active în producția de energie regenerabilă au profitat de o modificare legislativă intrată în vigoare în urmă cu aproape 2 ani, care a permis operatorilor de parcuri eoliene, centrale fotovoltaice și alte instalații de producție de energie verde să se asocieze pentru a efectua, prin lideri desemnați, tranzacții în mod agregat pe piețele angro de electricitate administrate de OPCOM.
Prețul mediu al energiei electrice pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU, piața spot) a bursei OPCOM a fost anul trecut de 238,8 lei pe MWh, cu 10,5% mai mare decât în anul precedent, potrivit raportului pe 2019, postat pe site-ul operatorului bursier.
Prețul gazului tranzacționat pe cele două burse interne, OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), atât cel spot, cât și cel cu livrare la termen, a fost anul trecut superior celui comercializat pe principala bursă regională, CEGH, din Austria. Specialiștii anticipează că și în 2020 situația va fi similară, așteptându-se totuși la o diminuare a ecartului în cazul în care abrogarea OUG 114/2018 va fi confirmată. Adică în situația în care piața va fi liberalizată de la 1 iulie, așa cum prevede ordonanța de urgență 1/2020, respinsă însă de Senat. Camera Deputaților este însă cameră decizională.
Cumpărătorii de curent electric pe piețele spot operate de OPCOM au fost în premieră plătiți pentru a achiziționa curentul în exces produs în Europa, efect al cuplării pieței locale intrazilnice cu celelalte piețe de pe bătrânul continent. Astfel, pe 11 decembrie, între orele 01:00 și 02:00, prețul minim al energiei electrice tranzacționate a fost unul negativ, de - 25 lei/MWh.
Perspectiva liberalizării prețurilor la energie electrică de la 1 ianuarie 2021 a deschis posibilitatea vânzării de electricitate pe termen lung pe platformele OPCOM. Dacă în primele două luni ale anului trecut nu se efectuase decât o tranzacție cu livrare în 2020 ca urmare incertitudinilor cauzate de adoptarea OUG 114, în urma abrogării acesteia și liberalizării pieței de anul viitor, în ultimele două săptămâni s-au efectuat 10 tranzacții cu energie cu livrare în întreg anul 2021.
Perioada extrem de caldă din aceasta iarnă a condus la un nivel al consumului scăzut în condiții de supraofertă de gaze, ceea ce a cauzat o prăbușire a prețului gazului nu numai pe piețele spot, ci și pe cele la termen. Pe 28 ianuarie, de exemplu, OMV Petrom a vândut pe platforma Bursei Române de Mărfuri (BRM) 58 GWh, cu livrare în luna februarie, cu un preț de numai 72 lei/MWh, cu doar 4 lei/MWh peste cel reglementat. Pe piețele spot, prețurile medii se situează de mai mult de o lună sub cel reglementat.
Piețele centralizate de gaze din România (OPCOM și Bursa Română de Mărfuri - BRM) au un început de an liniștit, după ce în cea de-a doua jumătate a anului numai pe OPCOM s-au tranzacționat pe piața la termen peste 30 TWh. În primele 20 de zile ale acestui an, pe piețele la termen fuseseră efectuate 7 tranzacții (4 pe OPCOM și 3 pe BRM) cu un volum total de 665 GWh, 13,3% din media lunară a ultimelor 6 luni ale anului trecut.
România are, luni, cea mai ieftină piață spot de energie electrică din regiune, pe fondul producției mari de energie hidro, potrivit datelor Transelectrica și OPCOM.
Producția ridicată de energie eoliană, de peste 2.500 MW, a făcut ca vineri în România să se înregistreze de departe cel mai redus preț spot al energiei din Europa, de 36,19 euro/MWh, cu 7 euro sub celelalte prețuri, inclusiv cele din Germania, cunoscută pentru prețurile reduse ca urmare capacităților ridicate de producție de energie pe bază de vânt.
Piața intraday de energie din România a fost cuplată marți după-amiaza cu piețele similare din alte 20 de țări europene, iar primele cantități de energie au fost deja livrate în cursul nopții trecute.
Prețul mediu al energiei pe piața bursieră spot (Piața pentru Ziua Următoare - PZU) a crescut cu 40,84% în săptămâna 26 august - 1 septembrie, comparativ cu săptămâna anterioară, arată ultima raport postat pe site-ul operatorului pieței, OPCOM.
Viitorii acționari ai Contrapărții Centrale discută azi cu Actul Constitutiv pe masă. Instituția ar urma să fie conturată până la finele acestei luni pentru a intra în procedurile de avizare. Ținta, o piață a derivatelor la sfârșitul anului 2020. Bursa de Valori București va deține pachetul majoritar, alte entități implicate în acționariat urmând să fie bursa OPCOM, SIF-urile, două companii din domeniul energiei și Banca Transilvania.
Prețul mediu al energiei cu livrare în ziua de luni a ajuns la 506 lei/MWh, cu numai un leu sub recordul absolut, înregistrat pe data de 17 ianuarie, de 507 lei/MWh. Prețul maxim orar a fost de 655 lei/MWh, pentru intervalul 20-21, cu doar 25 lei mai mic decât cel mai ridicat preț orar istoric, de 680 lei/MWh, realizat pe 1 februarie 2017.
Prețul mediu al energiei electrice pe piața bursieră spot, cu livrare miercuri, pe piața din România este de 63,82 euro pe MWh, fiind cel mai mare din regiune, potrivit datelor operatorului bursier OPCOM.
Prețul mediu zilnic al energiei electrice de pe piața spot din România a atins maximul ultimelor șase luni, electricitatea cu livrare în ziua de joi, 1 august, costând în medie 76,06 euro/MWh sau 360 lei/MWh. Acest nivel al prețurilor este caracteristic unei perioade dificile de iarnă, un preț mai ridicat nemaifiind înregistrat în România de pe 24 ianuarie, când un MWh se tranzacționa în medie cu 84,7 euro/MWh.
Energia electrică de pe piața spot din România și Ungaria a fost vineri cea mai scumpă din Uniunea Europeană, un MWh tranzacționându-se în medie cu 51,18 euro sau 241 lei. Un preț similar a mai fost înregistrat doar în Italia. Peste weekend, prețurile s-au mai temperat, energia cu livrare în ziua de luni cumpărându-se pe piața pentru ziua următoare cu 230 lei/MWh.
Legislația românească va fi modificată pentru a se permite vânzarea în avans către furnizori, de către dezvoltatorii de proiecte de centrale de producție de energie, a electricității care urmează să fie produsă, în scopul facilitării obținerii de finanțare pentru implementarea respectivelor proiecte.
Compania care administrează centrala de la Cernavodă, Nuclearelectrica, a anunțat că lucrările planificate pentru Unitatea 2 au fost finalizate, iar reactorul a fost reconectat la Sistemul Energetic Național. Reconectarea unității și-a făcut simțit efectul și pe pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de OPCOM: prețul mediu zilnic al energiei livrate sâmbătă a scăzut cu 67 de lei/MWh sau 32%.
Reintroducerea prețului reglementat pentru consumatorii casnici și majorarea prețului energiei pe bursă ca urmare a obligării producătorilor să vândă furnizorilor energie la cost de producție plus un profit de 5% nu l-au descurajat pe unul dintre furnizori să-și majoreze portofoliul de clienți pe piața concurențială. Astfel, Enel, prin cele 2 companii de furnizare, Enel Energie și Enel Energie Muntenia, a anunțat atingerea numărului de două millioane de clienți rezidențiali pe piața concurențială de furnizare de electricitate.
Prețul energiei electrice pe piața spot din România este joi printre cele mai mari din regiune, similar cu cel din Ungaria, pe fondul închiderii unui reactor nuclear și al unei producții foarte mici de energie eoliană, potrivit datelor Transelectrica și OPCOM, analizate de Agerpres
Furnizorii de electricitate au achiziționat marți gratis energie electrică pentru a o livra miercuri, ca urmare a producției ridicate de energie eoliană. În alte state europene, în zile cu vânt puternic cum este astăzi în România, producătorii de energie eoliană ajung chiar în poziția de a-i plăti pe furnizori pentru a le prelua MWh.
Prețul energiei pe piața spot din România cu livrare marți are o medie de 34,78 euro pe MWh și este cel mai mic dintre țările cu care România este cuplată, potrivit datelor postate pe site-ul operatorului bursier OPCOM.
În timp ce, în primele două luni ale acestui an, peste 50 de companii s-au retras de pe piețele centralizate de energie electrică operate de OPCOM, numărul participanților pe piețele centralizate de gaze a rămas constant, în pofida faptului că OUG 114 afectează piața de gaze cel puțin la fel de mult ca pe cea de electricitate. Motivul: micii furnizori de gaze au obținut un avantaj comparativ cu marii funrizori, E.ON și Engie.
Într-o singură lună, ianuarie, peste 35 de companii s-au retras sau le-a fost revocat dreptul de a activa pe piețele centralizate de energie administrate de OPCOM, tendința persistând și în februarie, când de pe OPCOM s-a retras inclusiv Gazprom Marketing & Trading Limited, companie membră a Gazprom Export, cu sediul la Londra.