Rezultatele 1 - 25 din 349 pentru "pret gaze"

Liberalizarea pieței gazelor de la 1 iulie 2020, dar și producția din Marea Neagră sunt în real pericol, deputatul PSD Iulian Iancu transmițând joi seară un mesaj categoric: în opinia sa, dacă prețurile vor fi liberalizate, acestea vor crește cu 45%. Iancu este șeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, cea care ar trebui să redacteze raportul pe marginea OUG 1/2000 care abrogă mare parte din prevederile controversatei OUG 114/2018, ordonanță respinsă deja de Senat. Decizională este Camera Deputaților.

Prețul gazului tranzacționat pe cele două burse interne, OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), atât cel spot, cât și cel cu livrare la termen, a fost anul trecut superior celui comercializat pe principala bursă regională, CEGH, din Austria. Specialiștii anticipează că și în 2020 situația va fi similară, așteptându-se totuși la o diminuare a ecartului în cazul în care abrogarea OUG 114/2018 va fi confirmată. Adică în situația în care piața va fi liberalizată de la 1 iulie, așa cum prevede ordonanța de urgență 1/2020, respinsă însă de Senat. Camera Deputaților este însă cameră decizională.

Ofertele pe care furnizorii concurențiali le vor face consumatorilor casnici în perioada următoare, în perspectiva liberalizării pieței de la 1 iulie, vor depinde de anticipațiile acestora privind costul de achiziție al gazelor din partea a doua a anului. Chiar dacă deocamdată pe piețele centralizate nu s-a efectuat nicio tranzacție cu livrare în trimestrul al treilea, un indiciu ar fi prețul gazului cu livrare în trimestrul al doilea. Până în prezent s-a realizat o singură tranzacție cu livrare în perioada aprilie-iunie, la un preț de 70 de lei/MWh.

Cele mai ieftine oferte de furnizare de gaze naturale către consumatori casnici în regim concurențial ale momentului au fost analizate de Profit.ro. Ofertele sunt valabile până la 30 iunie 2020, în condițiile în care de la 1 iulie vom avea liberalizare totală, adică dispariția prețurilor reglementate pentru consumatorii casnici.

Liberalizarea pieței gazelor de la 1 iulie are mai multe necunoscute, printre care prețul gazelor la consumatorii finali odată cu eliminarea prețului reglementat, dar și cum își vor împărți producătorii și furnizorii marjele de profit rezultate de pe urma dereglementării pieței.

Consumatorii casnici care, din lipsă de informare sau din dezinteres, nu-și vor căuta un furnizor concurențial până la finalul lunii iunie, când urmează a fi liberalizată piața, nu vor rămâne fără gaze, ci vor beneficia de o perioadă de tranziție de un an, plătind însă nu un preț reglementat, ca în prezent, ci prețul din oferta concurențială trimisă de actualul furnizor, precizează un proiect de ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Perioada extrem de caldă din aceasta iarnă a condus la un nivel al consumului scăzut în condiții de supraofertă de gaze, ceea ce a cauzat o prăbușire a prețului gazului nu numai pe piețele spot, ci și pe cele la termen. Pe 28 ianuarie, de exemplu, OMV Petrom a vândut pe platforma Bursei Române de Mărfuri (BRM) 58 GWh, cu livrare în luna februarie, cu un preț de numai 72 lei/MWh, cu doar 4 lei/MWh peste cel reglementat. Pe piețele spot, prețurile medii se situează de mai mult de o lună sub cel reglementat.

Prețul plătit de consumatorii casnici din București pe gaz a fost în ultima lună a anului trecut, cel mai mic din capitalele Uniunii Europene, după cel achitat de locuitorii Budapestei, însă nu ca urmare a plafonării prețului prin controversata OUG 114, care n-a fost transferat în prețul final, ci în tarifele percepute de furnizori. Engie, de exemplu, facturează, la ordinul Autorității Naționale în Domeniul Energiei (ANRE) un preț al gazului de 93,68 lei/MWh (cu tarife de transport incluse, dar care sunt doar de nivelul câtorva lei/MWh) deși îl cumpără cu numai 68 lei/MWh.

Ultimul trimestru al anului trecut pe piața gazelor a fost unul cel puțin bizar: în condițiile în care depozitele de gaze erau practic pline și ale unei vremi prietenoase, cu un consum mai redus, companiile din România nu numai că nu au pus frână importurilor, ci le-au majorat, punând presiune suplimentară pe prețul gazului.

Piețele centralizate de gaze din România (OPCOM și Bursa Română de Mărfuri - BRM) au un început de an liniștit, după ce în cea de-a doua jumătate a anului numai pe OPCOM s-au tranzacționat pe piața la termen peste 30 TWh. În primele 20 de zile ale acestui an, pe piețele la termen fuseseră efectuate 7 tranzacții (4 pe OPCOM și 3 pe BRM) cu un volum total de 665 GWh, 13,3% din media lunară a ultimelor 6 luni ale anului trecut.

Vremea mai caldă decât mediile istorice ale perioadei și gradul ridicat al volumului ridicat al gazului înmagazinat au condus la prăbușirea prețului pe piețele spot în ultima lună. Tendința s-a accelerat în ultima săptămână a lunii decembrie, când prețul unui MWh de gaz a scăzut cu 28 de lei sub cel reglementat, record absolut pe piața spot din România.

2019 a fost poate cel mai dificil an din istoria post-decembristă pentru actorii de pe piața gazelor. Ordonanța 114 a dat bătăi de cap nu numai producătorilor, dar și furnizorilor și marilor consumatori de gaz, și chiar și reglementatorului, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), nevoită a rescrie legislația secundară din domeniu în 2 rânduri, în momentul adoptării OUG 114/2018, și în momentul adoptării OUG 19/2019 care a modificat-o pe prima.

Guvernul a aprobat, vineri, prin ordonanță de urgență, instituirea unei scheme de ajutor de stat prin care consumtorii industriali să beneficieze de prețuri reduse la energie. Schema va compensa costurile marilor jucători cu achiziția obligatorie de certificate de emisii de dioxid de carbon. Prim-ministrul Orban promisese introducerea schemei, argumentând că producătorii români au avut de suferit de pe urma OUG 114, prin creșterea prețului la energie electrică sau la gazul metan.

Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a prezentat la finalul ședinței de Guvern principalele modificări care vor fi aduse OUG nr. 114/2018, între acestea fiind eliminarea plafonelor de prețuri la energie electrică și gaze și eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri impusă companiilor din energie. ”Prin proiectul de modificare a OUG 114, dorim să ajungem, în 2021, la o piață liberă, la o piață care să nu mai aibă distorsiuni”, a declarat Virgil Popescu, precizând că în ședința de Guvern a fost o primă lectură a proiectului de lege pe care Guvernul își va angaja răspunderea.

Acționarii Romgaz, producătorul de gaze controlat de statul român, au respins în AGA extraordinară un proiect pe care tot ei îl aprobaseră de principiu în ianuarie, în timpul mandatului Guvernului PSD Dăncilă, acela ca Romgaz să se asocieze cu Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută integral de ministerul de resort, și să înființeze împreună o companie de furnizare de gaze naturale și energie care să se bată cu marii jucători privați din industrie.

Fostul operator concesionar al serviciului de distribuție gaze din Otopeni, Otto Gaz, totodată fost furnizor pentru clienții din piața reglementată, a pierdut pe 29 noiembrie, în primă instanță, procesul în care cerea suspendarea deciziei ANRE din septembrie prin care i s-au retras licențele de distribuitor și furnizor de gaze, decizie care a intrat în vigoare pe 2 decembrie.

Prim-ministrul Orban a declarat că a discutat cu miniștrii Economiei și Finanțelor despre introducerea unei scheme de ajutor de stat pentru companiile care au avut de suferit de pe urma OUG 114, prin creșterea prețului la energie electrică sau la gazul metan. Premierul susține că altfel ar fi în pericol locurile de muncă a sute de mii de români.

Plafonul de preț de 68 lei/MWh impus prin OUG nr. 114/2018 producătorilor interni de gaze naturale care își vând producția furnizorilor clienților casnici și CET-urilor care livrează căldură populației va fi eliminat în etape, până la 31 septembrie 2020, iar furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici prin obligarea celor mai eficienți producători să livreze la preț fix va fi dereglementată, tot în trepte, până la 31 decembrie 2020, potrivit celui mai recent acord între autoritățile de la București și Comisia Europeană, susțin surse din piață.

ExxonMobil a confirmat recent pentru Profit.ro că în prezent testează piața în vederea vânzării fie a subsidiarei din România, fie a participației de 50% pe care o deține în Neptun Deep, susținând că încă nu a fost identificat un cumpărător.

Niculae Havrileț, consilier al ministrului Economiei și Energiei și fost șef al ANRE, a declarat că Guvernul ar putea adopta în ianuarie anul viitor o ordonanță simplă prin care să fie corectate cel puțin o parte din efectele negative asupra industriei energetice ale celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, care a dus și la declanșarea mai multor proceduri de infringement împotriva României de către Comisia Europeană.

Prăbușirea prețurilor pe piețele spot din România cauzată de vremea neobișnuit de caldă și de stoparea de către Romgaz a procesului de injectare a gazelor în depozite au redus semnificativ cantitățile de gaz importate în ultima săptămână, cele aduse din Ungaria și Bulgaria înjumătățindu-se chiar. Prețurile de 60 de lei/MWh de pe piața intrazilnică și cea pentru ziua următoare a BRM au inhibat apetitul pentru importuri, cu atât mai mult cu cât cererea s-a situat sub media acestei perioade.

Inițiativa a apărut la scurt timp după ce o publicație britanică a scris că jucători români și externi de pe piață de energie au solicitat o investigație internațională privind independența ANRE, pe fondul preocupărilor legate de ingerințele politice ale PSD în activitatea Autorității, în primul rând în ceea ce privește elaborarea și adoptarea OUG nr. 114/2018, care ar fi putut duce la denaturarea semnificativă a pieței.

Transgaz este marele câștigător al prăbușirii prețului gazelor pe piețele centralizate din România, fiind în prezent practic singurul cumpărător de pe aceste piețe, pentru simplul motiv că este singura entitate de pe piață care mai poate înmagazina gaze.

Vremea neobișnuit de caldă instalată în România în ultima perioadă a dezechilibrat raportul dintre cerere și ofertă pe piața autohtonă, cererea redusă fiind dublată de o ofertă mai mult decât prietenoasă, alimentată din producția internă, importuri și înmagazinări. Rezultatul, prețul pe piețele spot, intraday, respectiv day ahead, operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) nu numai că au atins minime istorice, dar sunt mai mici cu peste 10% față de prețul reglementat de 68 de lei/MWh de pe piața internă sau de cel de pe hub-ul austriac CEGH, folosit ca preț de referință la calcularea redevențelor.

Vremea de vară instalată în ultimele zile a condus la o scădere a consumului de gaze ceea ce a făcut ca prețul de pe piața spot să atingă marți minimul istoric din scurta existență de un an a acestei piețe, de 63 lei/MWh, cu 5 lei sub prețul reglementat la care producătorii sunt obligați să vândă gaze furnizorilor pentru alimentarea consumatorilor casnici ci CET-urilor.