Rezultatele 1 - 25 din 335 pentru "pret gaze"

Acționarii Romgaz, producătorul de gaze controlat de statul român, au respins în AGA extraordinară un proiect pe care tot ei îl aprobaseră de principiu în ianuarie, în timpul mandatului Guvernului PSD Dăncilă, acela ca Romgaz să se asocieze cu Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută integral de ministerul de resort, și să înființeze împreună o companie de furnizare de gaze naturale și energie care să se bată cu marii jucători privați din industrie.

Fostul operator concesionar al serviciului de distribuție gaze din Otopeni, Otto Gaz, totodată fost furnizor pentru clienții din piața reglementată, a pierdut pe 29 noiembrie, în primă instanță, procesul în care cerea suspendarea deciziei ANRE din septembrie prin care i s-au retras licențele de distribuitor și furnizor de gaze, decizie care a intrat în vigoare pe 2 decembrie.

Prim-ministrul Orban a declarat că a discutat cu miniștrii Economiei și Finanțelor despre introducerea unei scheme de ajutor de stat pentru companiile care au avut de suferit de pe urma OUG 114, prin creșterea prețului la energie electrică sau la gazul metan. Premierul susține că altfel ar fi în pericol locurile de muncă a sute de mii de români.

Plafonul de preț de 68 lei/MWh impus prin OUG nr. 114/2018 producătorilor interni de gaze naturale care își vând producția furnizorilor clienților casnici și CET-urilor care livrează căldură populației va fi eliminat în etape, până la 31 septembrie 2020, iar furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici prin obligarea celor mai eficienți producători să livreze la preț fix va fi dereglementată, tot în trepte, până la 31 decembrie 2020, potrivit celui mai recent acord între autoritățile de la București și Comisia Europeană, susțin surse din piață.

ExxonMobil a confirmat recent pentru Profit.ro că în prezent testează piața în vederea vânzării fie a subsidiarei din România, fie a participației de 50% pe care o deține în Neptun Deep, susținând că încă nu a fost identificat un cumpărător.

Niculae Havrileț, consilier al ministrului Economiei și Energiei și fost șef al ANRE, a declarat că Guvernul ar putea adopta în ianuarie anul viitor o ordonanță simplă prin care să fie corectate cel puțin o parte din efectele negative asupra industriei energetice ale celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, care a dus și la declanșarea mai multor proceduri de infringement împotriva României de către Comisia Europeană.

Prăbușirea prețurilor pe piețele spot din România cauzată de vremea neobișnuit de caldă și de stoparea de către Romgaz a procesului de injectare a gazelor în depozite au redus semnificativ cantitățile de gaz importate în ultima săptămână, cele aduse din Ungaria și Bulgaria înjumătățindu-se chiar. Prețurile de 60 de lei/MWh de pe piața intrazilnică și cea pentru ziua următoare a BRM au inhibat apetitul pentru importuri, cu atât mai mult cu cât cererea s-a situat sub media acestei perioade.

Inițiativa a apărut la scurt timp după ce o publicație britanică a scris că jucători români și externi de pe piață de energie au solicitat o investigație internațională privind independența ANRE, pe fondul preocupărilor legate de ingerințele politice ale PSD în activitatea Autorității, în primul rând în ceea ce privește elaborarea și adoptarea OUG nr. 114/2018, care ar fi putut duce la denaturarea semnificativă a pieței.

Transgaz este marele câștigător al prăbușirii prețului gazelor pe piețele centralizate din România, fiind în prezent practic singurul cumpărător de pe aceste piețe, pentru simplul motiv că este singura entitate de pe piață care mai poate înmagazina gaze.

Vremea neobișnuit de caldă instalată în România în ultima perioadă a dezechilibrat raportul dintre cerere și ofertă pe piața autohtonă, cererea redusă fiind dublată de o ofertă mai mult decât prietenoasă, alimentată din producția internă, importuri și înmagazinări. Rezultatul, prețul pe piețele spot, intraday, respectiv day ahead, operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) nu numai că au atins minime istorice, dar sunt mai mici cu peste 10% față de prețul reglementat de 68 de lei/MWh de pe piața internă sau de cel de pe hub-ul austriac CEGH, folosit ca preț de referință la calcularea redevențelor.

Vremea de vară instalată în ultimele zile a condus la o scădere a consumului de gaze ceea ce a făcut ca prețul de pe piața spot să atingă marți minimul istoric din scurta existență de un an a acestei piețe, de 63 lei/MWh, cu 5 lei sub prețul reglementat la care producătorii sunt obligați să vândă gaze furnizorilor pentru alimentarea consumatorilor casnici ci CET-urilor.

Programul de guvernare al posibilului viitor Guvern PNL, condus de premierul desemnat Ludovic Orban, prevede eliminarea prevederilor considerate "nocive" pentru sectorul energetic din celebra și controversata OUG nr. 114/2018, în primul rând a plafonării prețului gazelor de producție internă și a reintroducerii prețurilor reglementate la electricitate, "de preferință" anul viitor, deși România se află de ceva timp sub presiunea procedurii de infringement declanșate pe această temă de către Comisia Europeană, iar în Parlament s-a demarat deja modificarea Ordonanței.

Claudiu Crețu, administratorul special al producătorului de energie Electrocentrale București (ELCEN), furnizorul de agent termic al RADET, a sugerat că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ar trebui să modifice legislația în domeniu pentru ca toate cele 4 centrale de producție ale companiei, vitale pentru încălzirea centralizată a bucureștenilor, să beneficieze de tarif special redus din partea operatorului de distribuție a gazelor din Capitală, Distrigaz Sud Rețele, din grupul Engie.

O cantitate de 300 MWh de gaz a fost tranzacționată duminică, pe piața intraday operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), la un preț de 67 de lei/MWh, cu un leu sub prețul reglementat de 68 de lei/MWh la care producătorii sunt obligați de prevederile OUG 114 și de legislația secundară a Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei din România (ANRE) să vândă gazele destinate consumatorilor casnici și CET-urilor.

Penuria de gaze de pe piețele centralizate pare a se atenua în urma importurilor masive, de peste 2,2 TWh, și a umplerii depozitelor în proporție de peste 92% din capacitatea de depozitare. Dovadă - pe 13 octombrie, pe piața intrazilnică operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), prețul unui MWh a coborât, pentru prima dată în istoria de un an a piețelor spot din România, sub nivelul de 70 de lei.

Reprezentanții industriei energetice, poate cea mai strategică și cu cea mai intensă componentă de securitate națională din întreaga economie, în care statul deține un rol major nu doar ca legislator și arbitru, ci și ca acționar majoritar sau semnificativ în multe companii majore, au criticat deschis politicile guvernamentale la a treia ediție a Profit Energy.forum, într-un moment în care nu doar că nu se cunosc numele și intențiile viitorului ministru al Energiei, ci nu se știe nici măcar dacă Ministerul Energiei va continua să existe în structura actuală.

Piața gazelor pare a se fi detensionat timid de la începutul acestei luni, pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) fiind înregistrat cel mai redus preț al ultimelor 6 luni, de 85,8 lei/MWh. Explicația: importurile masive și cantitatea limitată de gaz care mai poate fi injectată în depozite, pline în proporție de 91,5%, au majorat disponibilitățile rămase pe piața concurențială.

Transportul, manipularea și depozitarea țițeiului și produselor petroliere se vor scumpi, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) aprobând deja majorarea tarifelor practicate de Oil Terminal, operatorul terminalului petrolier de la Marea Neagră din Portul Constanța, și pregătind o măsură similară și în beneficiul Conpet, operatorul sistemului național de transport prin conducte al țițeiului, condensatului, gazolinei și etanului.

România este țara europeană care a plătit cel mai ridicat preț pe gazele importate, de proveniență rusească, de 23,88 euro/MWh în al doilea trimestru al anului, cu 1 euro/MWh peste prețul achitat de bulgari și cu nu mai puțin de 6 euro peste cel cu care Gazprom îi taxează pe maghiari, arată un raport al Comisiei Europene.

Decizia a aparținut parlamentarilor din Comisia pentru Energie de la Senat, prin amendamente introduse în raportul pe fond la un proiect de modificare a Legii energiei și gazelor naturale. Proiectul urmează acum să fie dezbătut în plenul Camerei superioare, cu tot cu amendamente.

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislația UE din sectorul gazelor, după ce autoritățile române au propus un nou calendar de liberalizare a pieței, care se va finaliza la 1 aprilie 2021.

Firmele care dețin deja platforme de tranzacționare a gazelor sunt Bursa Română de Mărfuri (BRM), OPCOM controlată de Transelectrica și Humintrade a fostului deputat PSD Mugurel Surupăceanu. Doar primele două sunt funcționale, iar imensa majoritate a tranzacțiilor angro se derulează la BRM, la OPCOM încheindu-se din când în când deal-uri cu cantități mici pe piața spot, pentu ziua următoare.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat că a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE.

Până să “fure” maghiarii gazul românesc, așa cum cred politicienii autohtoni, în frunte cu șeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, România a importat în luna iulie o cantitate de gaze de peste 1,6 TWh din Ungaria, record absolut în relațiile comerciale cu statul vecin. Cantitatea este echivalentă cu jumătate din producția lunară a unuia dintre cei doi mari producători autohtoni, OMV Petrom.

În urma adoptării OUG 114/ 2018, Executivul european a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru faptul că producătorii interni de gaze au fost obligați să aloce cu prioritate gazele din producția proprie către consumul casnic, al populației și al CET-urilor.