Cel mai mare producător de gaze din România, Romgaz, deținut în proporție de 70% de stat, nu a importat anul trecut gaze, în pofida contractului semnat cu compania de stat azeră SOCAR, care a expirat la finalul lunii trecute, și a majorării de către Azerbaidjan a livrărilor către Europa anul trecut cu 45% comparativ cu 2021. Motivul: nu a avut nevoie, ritmul de scădere a cererii interne fiind de două ori mai ridicat decât cel al reducerii producției Romgaz.
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității - Ediția a IV-a; parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
În ultimii doi ani, oficialii români, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat în repetate rânduri capitala Azerbaidjanului pentru asigurarea “securității energetice și conectivității”.
Unul dintre rezultate: În toamna anului 2022, la București, Romgaz a semnat cu Socar, producătorul de stat al Azerbaidjanului, un memorandum privind o investiție comună într-un terminal de gaze naturale lichefiate (LNG) la Marea Neagră, urmat de un contract de import gaze parafat în luna februarie a anului următor, care prevedea livrări de până la 1 miliard de metri cubi până pe 31 martie 2024.
Cu toate acestea, potrivit raportului anual al Romgaz, compania română nu a livrat niciun mc de gaze importat, ceea ce sugerează că și nivelul importurilor a fost zero.
Volumul livrărilor de gaze de import ale Romgaz a fost nul în 2023
Motivul: În pofida reducerii producției Romgaz cu 3% în 2023, scăderea cererii interne a fost și mai ridicată, de 6% (potrivit estimărilor principalei companii concurente, OMV Petrom), după ce în 2022 aceasta se diminuase cu alte 16 procente.
Explicația: România este statul membru al Uniunii Europene cel mai puțin dependent de importul de gaze și al doilea cel mai puțin dependent stat UE de importul de produse petroliere.
Contractul semnat cu azerii nu prevedea achiziții obligatorii, ci doar în caz de nevoie, singura obligație a Romgaz, chiar și în cazul în care nu face nicio comandă efectivă, fiind aceea de a constitui o garanție bancară de 30 milioane euro în favoarea azerilor.
De altfel, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, s-a întâlnit la începutul acestei luni cu cu omologul său azer, Parviz Shahbazov, iar pe agendă se pare că n-au mai fost prioritare importurile curente, ci doar memorandumul privind terminalele LNG.
″Terminalul LNG la Marea Neagră. Cândva, proiectul s-a numit AGRI. Obiectivul este aducerea gazului azer, prin Georgia și Marea Neagră, pe piața europeană. Romgaz și Socar au terminat studiul de fezabilitate, rezultatele sunt pozitive. România și-a arătat disponibilitatea pentru finanțarea terminalului de la Portul Constanța. Până la finalul anului, vor fi stabilite structura companiei de proiect și finanțarea necesară. Pentru România, investiția ne va consolida poziția de hub energetic, iar pentru Europa va constitui o nouă alternativă la gazul rusesc″, a spus Burduja, aflat în vizită în Azerbaidjan.
Statul asiatic vrea ca până în 2026 să crească volumul anual al exporturilor de gaze către Europa cu 17% față de 2023, până la 14 miliarde de metri cubi, față de 12 miliarde mc anul trecut.
O creștere suplimentară a livrărilor de gaze azere către Europa până la 20 de miliarde de metri cubi pe an va depinde în mare măsură de nevoile regiunii și de disponibilitatea părții europene de a investi în noi infrastructuri, susțin azerii.
"De exemplu, intenționăm să furnizăm încă 5 miliarde de metri cubi prin intermediul inelului de solidaritate către țările din Balcani", a declarat recent vicepreședintele adjunct al Socar, Vitaly Beglyarbekov.
În pofida absenței importurilor de gaze azere ale Romgaz, cifra de afaceri dintre România și Azerbaidjan a crescut cu aproape 50% în 2023, atingând nivelul de 700 milioane de dolari, în special ca urmare a activității Socar pe piața autohtonă, unde deține o rețea de benzinării și mai multe depozite de combustibil.
