Rezultatele 1 - 25 din 33 pentru "profit banci"

Profitabilitatea principalelor instituții financiare din zona euro s-a prăbușit în trimestrul doi din 2020, deși creditorii încă fac eforturi pentru a menține scăzute stocurile lor de credite neperformante, se arată într-un raport al Băncii Centrale Europene, transmite Reuters.

Sistemul bancar a făcut un profit net consolidat de 2,8 miliarde de lei la jumătatea anului, în creștere ușoară față de aceeași perioadă din anul trecut, pe fondul creșterii activelor. Profitabilitatea este în scădere cu 15%.

Băncile au încheiat anul trecut cu un profit net de 6,3 miliarde de lei, în scădere cu 7,4% față de 2018, arată calculele Profit.ro pe baza datelor preliminare publicate de Banca Națională a României. Profitabilitatea sistemului bancar a rămas la un nivel ridicat, dar a fost afectată de taxa pe activele bancare și provizioanele făcute de BCR și Raiffeisen ca urmare a litigiilor cu Curtea de Conturi, în timp ce profitul operațional a continuat, cel mai probabil, să crească.

Randamentul capitalurilor în sistemul bancar a scăzut cu aproape 20% în septembrie 2019 față de anul anterior, arată datele prezentate de directorul direcției de Stabilitate din BNR. Băncile mari au un nivel ridicat al profitabilității, în timp ce băncile mici nu reușesc să genereze suficiente profituri ca urmare a costurilor ridicate de funcționare. Eugen Rădulescu avertizează că acestea din urmă vor fi primele care vor dispărea dacă nu reușesc să schimbe modelul de business și să se transforme în bănci electronice.

Sistemul bancar a încheiat primul trimestru cu un profit de circa 1,8 miliarde de lei, în foarte ușoară creștere față de rezultatul din primele trei luni din 2018, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor preliminare publicate de BNR. Randamentul capitalurilor se află în scădere însă. Totodată, în rezultatul băncilor nu se reflectă încă taxa pe activele bancare.

Veniturile principalelor bănci de investiții din lume, obținute din tranzacții cu materii prime, vânzarea derivatelor și alte activități din sector, au crescut cu 6% în primul trimestru din acest an, în urma majorării câștigurilor din țiței, se arată într-un studiu realizat de compania de analize Coalition, transmite Reuters.

Grupul bancar italian UniCredit a obținut un profit consolidat în România de 40 de milioane euro în primul trimestru, în urcare cu 38,4% comparativ cu perioada similară din 2018, în condițiile îmbunătățirii rezultatului operațional și reducerii creditelor scoase în afara bilanțului.

ANAF derulează controale la două bănci, vizând impozitul pe profit pentru câștigurile obținute în anii din urmă, potrivit informațiilor transmise Profit.ro. În februarie, ANAF va începe verificările la o a treia instituție de credit, pentru profitul raportat în perioada 2013-2017. Guvernanții au criticat vehement în ultimii ani băncile, acuzându-le că scot profiturile din țară pentrru a evita plata impozitului (chiar dacă România este o țară cu o rată scăzută a impozitului pe profit), dar și dobânzile practicate de acestea, despre care au afirmat că sunt prea ridicate. În decembrie, Guvernul a introdus o taxă pe activele bancare variabilă în funcție de nivelul Robor. Reprezentanții Guvernului au criticat și nivelul indicelui Robor, spunând că este prea ridicat.

Băncile au încheiat primele 9 luni cu un profit net de 5,77 miliarde de lei, mai mare decât veniturile nete pe întreg anul trecut, și cu 42% peste rezultatul din septembrie 2017, arată calculele Profit.ro pe baza datelor publicate de Banca Națională a României. Profitul net pe anul trecut în sistemul bancar a fost cel mai ridicat în termeni nominali din istorie.

Profitabilitatea sistemului bancar continuă să crească în acest an și ajunge la un nou nivel record pentru prima jumătate a anului de 3,6 miliarde de lei, în creștere cu o treime față de rezultatul obținut în semestrul I din 2017. Băncile și-au majorat veniturile din dobânzi, pe fondul creșterii marjei nete, și și-au redus cheltuielile cu riscul, în condițiile în care și afacerile au crescut.

Sistemul bancar din România a făcut un profit consolidat de 685 de milioane de euro (3,18 miliarde de lei) în primele cinci luni ale anului și a revenit cu randamentul capitalului la 17%, nivel atins doar în perioada de boom din 2007-2008. Capacitatea băncilor de a face mari profituri s-ar putea să piară, în condițiile unor riscuri crescute.

Un nou pocinog a căzut pe capul băncilor, după amintirile neplăcute cu darea-n plată și conversia: Parlamentul discută plafonarea dobânzilor la credite. Instituțiile de credit sunt acuzate de avariție fără de seamă în comparație cu suratele europene de către senatorul și adversarul numărul unu, Daniel Zamfir. Dar să analizăm cum stă situația în realitate.

Sistemul bancar a încheiat anul trecut cu un profit net de 5,36 de miliarde de lei, în creștere cu circa 31% față de 2016, potrivit calculelor Profit.ro, acesta fiind cel mai bun rezultat istoric în termeni nominali. Băncile, ca în fiecare an, au redus profitabilitatea în ultimul trimestru, însă au scăpat și de o parte importantă din creditele neperformante.

Profitul net al băncii italiene Intesa Sanpaolo în România s-a triplat anul trecut, ajungând la 9 milioane de euro, în pofida scăderii veniturilor operaționale.

Acțiunile europene au închis astăzi la cel mai ridicat nivel consemnat din prima parte a lunii noiembrie, în contextul în care reducerile de taxe așteptate în SUA au alimentat optimismul și pe bursele europene.

Sectorul bancar din Europa de Est cunoaște o perioadă de ascensiune în condițiile în care cheltuielile de consum au explodat, iar dobânzile încep să crească, informează Bloomberg.

Banca Comercială Română, Banca Transilvania și BRD Societe Generale contestă deciziile autorităților fiscale prin care sunt silite să plătească impozite mai mari, potrivit datelor publicate în rapoartele instituțiilor de credit.

Băncile își vor putea deduce cheltuieli reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate în limita unui plafon de 30%, la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora. În prezent, băncile își pot deduce integral aceste cheltuieli la calculul rezultatului fiscal, iar această prevedere a fost criticată de oficiali guvernamentali în ultima perioadă pentru că ar fi permis băncilor timp de mai mulți ani să evite plata de impozit pe profit.

Sistemul bancar din România are ca stindard solvabilitatea ridicată în context european. Aceasta este însă în scădere și se află deja sub nivelul median din Uniunea Europenă, iar de anul viitor va scădea și mai mult ca urmare a implementării IFRS 9, care va duce la majorarea provizioanelor de risc, cu impact asupra profitabilității, în timp ce cerințele de capital vor crește.

Când a venit criza, investițiile s-au oprit, capitalurile au început să se retragă prin țările mai civilizate din care veneau și băncile, puternic angajate în bula creditării, au început să ia apă la bord, să închidă sucursale și să dea afară angajați. Și au tot închis și au tot concediat. După aproape 8 ani de la falimentul Lehman Brothers, restructurarea pare să fi atins fundul, deși mai sunt câteva hopuri de trecut.

Băncile din România au adunat profituri nete de 1,23 de miliarde de lei în primele trei luni ale anului, nivel record pentru anii de după criză și în creștere cu 5,3% față de suma raportată în primul trimestru din anul trecut, în condițiile în care afacerile sunt în creștere.

Cele 37 de bănci active pe piața românească au încheiat anul 2016 cu active nete de 393,9 miliarde lei (86,7 miliarde euro) și profituri totale cumulate de 4,33 miliarde lei (954 milioane euro), pe fondul reducerii creditelor neperformante, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR).

Rata creditelor neperformante, după definiția Băncii Naționale a Românei, era de 9% în iunie, nivel comparabil cu cel de la finele anului 2008, de 8%. Cel mai mare nivel de neperformanță, de 22%, a fost înregistrat în 2013, pe fondul crizei.

Șeful Asociației Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu, a declarat marți că Legea dării în plată va avea un efect negativ asupra creditării și, implicit, asupra profitabilității băncilor, fără, însă, să dea o estimare legată de impactul efectiv.

Legea dării în plată nu-și exercită dimensiunea socială, dar creează inhibiții la nivelul creditării, spune Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.