Cu o inflație în continuă creștere și prețuri tot mai mari, mai ales la energie și gaze, recesiunea economică pare inevitabilă. Europa și, implicit, România au nevoie să-și asigure independența energetică pentru ca, pe viitor, să evite astfel de șocuri în prețurile la energie și gaze.
Bundesbank, banca centrală a Germaniei, estimează că economia germană a scăzut "considerabil" în trimestrul actual și va intra în recesiune tehnică pentru a doua oară de la debutul pandemiei.
Economia Germaniei s-a contractat cu 0,7% în ultimul trimestru al anului 2021, iar pe parcursul întregului an a crescut cu 2,8%.
Economia Germaniei se îndreaptă spre recesiune, pentru a doua oară de la începutul pandemiei. Primele date oficiale arată că PIB a scăzut cu până la 1% în ultimul trimestru al anului trecut.
Încrederea managerilor în economia românească a scăzut până la nivelul de la debutul pandemiei, iar perspectivele economice pentru următoarele luni s-au înrăutățit: 41% dintre manageri consideră că PIB-ul va scădea (în comparație cu 17% în Q1 2021). Principalele îngrijorări pentru perioada următoare sunt definite de lipsa forței de muncă, de creșterea prețului materiilor prime și de creșterea inflației, conform rezultatelor CONFIDEX S2 2021 publicate de Impetum Group.
Economia a crescut cu mult peste așteptările economiștilor în ultimul trimestru din 2020. O “surpriză pozitivă uriașă”, notează BCR, ce determină analiștii să ridice estimările pentru acest an, ceea ce ar însemna o recuperare economică la nivelul de dinaintea pandemiei mai rapidă.
Produsul intern brut a scăzut anul trecut cu 3,9%, date mai bune decât erau anticipate atât în prognoza oficială, cât și în estimările băncilor. Evoluția vine după o creștere puternică în trimestrul patru, deși economia a fost afectată de noi restricții legate de pandemia COVID-19 începând cu toamna anului trecut.
Economia franceză a înregistrat o recesiune semnificativă în 2020 ca urmare a efectului pandemiei Covid-19, care a provocat o scădere a Produsului Intern Brut cu 8,3%, potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Institutul Național de Statistică din Franța (Insee), informează AFP.
Banca Națională a României arată, în minuta recentei ședințe de politică monetară, în care a redus dobânda cheie la 1,25%, că scăderea ratelor de dobândă din piețele financiare vine pe fondul constituirii unui nou Guvern și că măsurile anunțate deja pe partea de cheltuieli arată o consolidarea a veniturilor bugetare mai devreme decât era prognozat. Deși rămân incertitudini, cel puțin până la votarea bugetului pe 2021, BNR arată că un deficit fiscal mai mic ar aduce costuri de finanțare mai reduse. Strângerea relativă a pungii finanțelor publice pare a fi principalul motiv pentru care banca centrală a relaxat politica monetară.
Activitatea economică în zona euro a coborât, în ianuarie, la minimul ultimelor 2 luni, pe fondul noului val de restricții menite să țină sub control numărul îmbolnăvirilor cu Covid-19.
Germania, cea mai mare economie europeană, reduce prognoza de creștere economică pentru acest an, din cauza restricțiilor dure adoptate ca răspuns la pandemia de Covid-19.
Executivul PNL-USR-UDMR are ca obiectiv închiderea rapidă a decalajului față Uniunea Europeană și atingerea unui nivel al producției pe locuitor de 85% din media comunitară în 2024, ceea ce presupune cea mai rapidă creștere în raport cu restul țărilor din ultimii 30 de ani și atingerea unui nivel similar de dezvoltare al celor din țările baltice, indică date analizate de Profit.ro. Ce ne mai promit noii guvernanți.
Activitatea economică din zona euro a ajuns aproape de nivelul de stabilizare după o creștere neașteptată în decembrie, ceea ce ar putea indica o rezistență la valul doi al pandemiei COVID 19.
ING Bank vede o creștere economică mai mică în 2021, de la 5,2% la 4,1%, după ce datele din trimestrul 3, deși au arătat o revenire a activității, s-au plasat sub așteptările analiștilor, iar restricțiile legate de pandemia COVID 19 amenință cererea externă.
Întrebat de presă dacă a fost inițiate discuții cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un acord de finanțare, premierul Orban a solicitat să nu mai fie deschis acest ”baubau”, pentru că Guvernul nu are în vedere nici măcar încheierea unui acord pentru un credit de până în 2 miliarde de dolari, pe care FMI îl poate oferi țărilor membre, în vederea finanțării deficitului bugetar, fără a impune condiții.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a îmbunătățit ușor prognoza privind evoluția economiei României în acest an și estimează o revenire mai accelerată pentru anul viitor, în linie cu proiecțiile globale, însă avertizează că redresarea nu este certă, în condițiile în care pandemia de Covid-19 continuă să se răspândească, iar mai multe țări au anunțat deja reimpunerea parțială a restricțiilor.
Indicatorii privind activitatea companiilor din zona euro arată o încetinire în septembrie pe fondul scăderii sectorului serviciilor, în condițiile în care cazurile de COVID-19 sunt în creștere la nivel european.
Guvernele din zona euro trebuie să continue să cheltuiască puternic pentru a ajuta blocul comunitar să își revină din recesiunea provocată de pandemie, completând politica monetară relaxantă a BCE, a declarat duminică președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, transmite Reuters.
Perspectivele pentru consum în următorii 4-5 ani nu mai sunt la fel de bune ca în precedenții din cauza unor creșteri mai lente ale salariilor, care nu vor mai avea o dinamică de două cifre ci una de 5-7%, a arătat Ciprian Dascălu, economist șef la Băncii Comerciale Române, în emisiunea Profit Live. Evoluția consumului va depinde și de cum va rezolva viitorul guvern problema deficitului bugetar, dacă va reuși să îl reducă fără o creștere a taxelor.
Banca Comercială Română a revizuit în sus prognoza de creștere economică pentru 2022-2024 cu 1,2 – 1,4 puncte procentuale, ca urmare a efectelor benefice așteptate din planul european de recuperare.
Australia a intrat în prima sa recesiune din 1991, cu o reducere de 7% a economiei sale în al doilea trimestru, din cauza epidemiei de coronavirus, potrivit unor cifre oficiale publicate miercuri, relatează AFP.
Polonia a intrat oficial în recesiune, pentru prima dată după căderea comunismului, după ce produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 7,9% în al doilea trimestru din 2020, în cifre anualizate, și cu 8,9% în raport cu trimestrul precedent, a anunțat vineri, într-o primă estimare, oficiul național pentru statistici (GUS), citat de AFP.
Scăderea economică anuală de 10,5% din aprilie-iunie, respectiv de 12,3% în termeni trimestriali, este printre cele mai adânci din regiune. Economiștii spun că situația putea fi și mai rea și din acest punct economia va reveni pe creștere dacă epidemia nu se va acutiza. Totuși, ING a revizuit în jos prognoza pentru anul viitor și se așteaptă la o recuperare într-un V mai plat.
Situația economică generală din România este considerată nefavorabilă de mai bine de jumătate dintre firme ca urmare a pandemiei COVID-19 și acest lucru se vede cel mai mult în scăderea vânzărilor și a cererii, potrivit unui studiu realizat de iSense pentru UniCredit Bank. Mai bine de una din trei firme consideră că digitalizarea reprezintă o soluție în contextul actual.